„Noi am preferat o abordare echilibrată și precaută, construind un buget de dezvoltare care propune și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de instituții bugetare, prin comasări! Și pregătim o reglementare unitară pentru a stopa situațiile aberante cu prime, bonusuri sau chiar zeci de pensii încasate absurd de șefii companiilor de stat! Nu faci performanță clară, nu poți avea bonusuri.
Voi ține cu strictețe la reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB. De aceea, solicit tuturor angajaților statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o „Țară ca afară”. Dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE nu avem cum să obținem asta. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici. Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget tocmai asta își propune.
Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Pentru că prudența este cea care îl caracterizează pe ministrul Tánczos Barna. Este un om care a impus principii corecte, precum acel fond de solidaritate la nivel național, ce echilibrează finanțările între județe, atenuând dezechilibrele regionale. Și care propune, foarte just, alocări pentru administrația locală după cifrele mai apropiate de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu de datele din statistică. Este o schimbare fundamentală ce prefațează și demararea celeilalte mari priorități a guvernării, reforma administrativ-teritorială.
În concluzie, avem toate motivele să dorim să ne dezvoltăm în continuare țara, dar să fim cumpătați și foarte deciși în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene iau măsuri de reducere a deficitelor, ca și noi, deoarece incertitudinea economică este în creștere în toată lumea.
Continuarea războiului din Ucraina generează contagiune negativă în toată Europa. Țările europene în care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau au creșteri firave. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an de cădere economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat pe minus.
Noi am reușit să ținem economia pe plus și avem această șansă în continuare. Nu avem altă soluție decât să facem curat în propria ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează efect de multiplicare economică, inclusiv mai mulți bani încasați la buget”, a declarat premierul.
Șef FMI a comparat România cu Coreea de Sud
„Zilele trecute m-am întâlnit cu importanți finanțatori internaționali ai României, precum Banca Mondială și mari fonduri americane de investiții. Culmea este că ei au o părere mai bună despre potențialul țării noastre decât o au mulți dintre români. Recent, chiar șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a spus, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani ca evoluție economică.
Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, ne-am câștigat, cu mari eforturi, o poziție economică mult mai bună decât în toată istoria modernă a țării. În piață sunt bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele și am ajuns în situația în care mulți antreprenori români au acumulat resurse financiare importante, cu care acum se extind în afara țării.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare și de capital, putem circula liberi oriunde în această lume.
Acest buget este construit pentru a ajuta România să meargă mai departe pe traseul dezvoltării. De aceea, a vota bugetul pe 2025 este cel mai responsabil mod prin care să arătăm că am învățat ceva esențial: să nu mai dăm cu piciorul la tot ce am construit cu atâta trudă”, a adăugat Ciolacu.
