<div class=""
As feared, Storm Boris is wreaking havoc across parts of Central Europe with major flooding becoming widespread throughout the region. Here’s a 50-hour visible satellite and radar loop courtesy of @zoom_earth pic.twitter.com/F9KRA2SKeO
— Nahel Belgherze (@WxNB_) September 15, 2024
De când furtuna Boris a lovit Europa Centrală joi, 12 octombrie, ploile torențiale intense pe care le-a declanșat au devastat numeroase localități, provocând inundații dramatice și daune infrastructurii și locuințelor: până în prezent, cel puțin 18 persoane au murit, multe altele sunt date dispărute și mii au fost evacuate.
Valul de vreme severă a afectat practic majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est: fenomene meteorologice extreme au loc în Republica Cehă, România, Polonia și Slovacia, dar și în Ungaria, Austria și în unele regiuni alpine din sudul Germaniei, și încă nu s-a terminat.
Furtuna Boris este un sistem de joasă presiune care se deplasează lent și care, de câteva zile, provoacă ploi abundente și o scădere bruscă a temperaturilor, ducând la căderi de zăpadă în Europa Centrală și de Est. Potrivit ziarului britanic Independent, în mai multe localități din țările afectate, furtuna Boris a făcut să cadă echivalentul unei luni de ploi, pentru media perioadei, în doar 24 de ore.
România, lovită din nou de ploi abundente
În România, cea mai afectată țară, inundațiile au afectat 19 localități, provocând mai multe victime. Locuitorii din județele Galați și Vaslui rămân în alertă, în timp ce pericolul inundațiilor persistă în regiune. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o actualizare a avertizării hidrologice, prelungind codul galben de inundații pentru următoarele 24 de ore.
Începând de marți, ora 12.00, până miercuri la ora 12.00, hidrologii au emis cod galben pe râuri din Iași, Vaslui și Galaţi. Bazinele hidrografice afectate sunt Siret și Prut, unde se mențin valori ridicate de debite şi niveluri, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior în amonte, cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare.
Nici în celelalte țări afectate lucrurile nu stau mai bine, în Republica Cehă mii de familii au rămas fără electricitate. În Polonia, precipitațiile au fost cele mai abundente din ultimii 28 de ani, atingând recorduri nemaivăzute din 1996.
Nivel record de precipitații
Potrivit site-ului de informații meteorologice Climate Book, „cantitatea de ploaie înregistrată în 96 de ore este un record în multe zone, la fel ca și nivelul atins de Dunăre, care crește constant”. Nu doar Dunărea, există mai multe râuri care s-au revărsat sau sunt în pericol să o facă din cauza cantităților enorme de ploaie căzute în ultimele ore.
Pe baza datelor din satelit, s-a calculat că într-o zonă cuprinsă între centrul și o parte din estul Europei, cu accent între Republica Cehă, Austria și partea de vest a Poloniei, precipitațiile totale au depășit pragul de 150 mm, vorbim de 150 de litri pe metru pătrat, o valoare record care face din furtuna Boris una dintre cele mai intense din ultimii ani.
Explicația crizei climatice
În ceea ce privește factorii din spatele furtunii, potrivit experților, cauza principală este încălzirea mărilor, care, la rândul său, este o consecință a crizei climatice actuale. Potrivit The Guardian, intensitatea furtunii Boris nu este o surpriză. Sonia Seneviratne, om de știință la ETH Zurich, cea mai importantă universitate politehnică din Elveția, a explicat că, potrivit analizei inundațiilor care au afectat Europa Centrală, cea mai mare parte a vaporilor de apă din care au provenit precipitațiile provin din Marea Neagră și Marea Mediterană, a căror temperatură medie a apei este în continuă creștere ca urmare a crizei climatice. Mările mai calde înseamnă mai mulți vapori de apă emiși și, prin urmare, mai multă apă în atmosferă, care alimentează apoi ploile intense și bruște precum cele din aceste zile.
Legătura dintre creșterea temperaturilor terestre și fenomenele meteorologice extreme este atât de crucială încât a fost posibilă chiar estimarea matematică a măsurii în care intensitatea evenimentelor este determinată de încălzirea globală. Seneviratne a explicat că fiecare grad în plus implică o creștere cu 7% a intensității precipitațiilor. Aceasta înseamnă că încălzirea actuală, o creștere de 1,2°C față de perioada preindustrială, echivalează cu o intensitate cu 8% mai mare a evenimentelor meteorologice.
