Secretarul american de Interne, Doug Burgum, responsabil cu gestionarea terenurilor federale, a anunțat joi o serie de măsuri menite să extindă exploatarea petrolului și a gazelor în Alaska. El a îndeplinit astfel o promisiune făcută de Trump privind politica energetică.
Această inițiativă pune în aplicare unul dintre ordinele executive emise de Donald Trump la revenirea sa în funcție, în ianuarie, intitulat „Unleashing Alaska’s Extraordinary Resource Potential ”, care prevede abrogarea politicilor de protecție a mediului instituite sub Barack Obama și Joe Biden.
Ordinul prevede, de asemenea, accelerarea acordării autorizațiilor pentru proiectele energetice din Alaska, potrivit AFP.
Doug Burgum a anunțat posibilitatea exploatării a până la 82% din rezerva petrolieră națională din Alaska. De asemenea, el va reinstitui un program de exploatare a petrolului și gazelor în întreaga Arctic National Wildlife Refuge, o zonă protejată care acoperă peste 630.000 de hectare.
„Este timpul ca Statele Unite să profite de resursele abundente și în mare parte neexploatate ale Alaskăi pentru a asigura prosperitatea țării, inclusiv a locuitorilor din Alaska”, a afirmat Doug Burgum într-un comunicat.
Printre măsurile-cheie anunțate de ministru se numără și restabilirea proiectului Ambler Road, construcția unei autostrăzi de peste 300 de kilometri care ar urma să traverseze un parc național pentru a ajunge la o mină, și care a fost anulată de democratul Joe Biden.
America sub Trump a redescoperit vremurile de aur
Primul mandat al lui Donald Trump a însemnat revenirea în forță a petrolului, iar SUA au evoluat de la o țară care producea puțin, în comparație cu Rusia sau Arabia Saudită, către cel mai mare producător de petrol și gaze din lume.
Întoarcerea sau forajul în potcoavă este un exemplu al micilor îmbunătăţiri care, împreună, i-au ajutat pe producătorii de petrol şi gaze americani să obţină cele mai mari creşteri de productivitate a muncii dintre toate sectoarele de business din SUA în ultimul deceniu. Aceste creşteri sunt mai mari chiar şi decât cele ale industriei tehnologice, care de obicei este liderul. Producţia de ţiţei a SUA a crescut la un nivel record de 13,3 milioane de barili pe zi, cu 48% mai mult decât Arabia Saudită, şi asta cu mai puţin de o treime din instalaţiile şi mult mai puţini muncitori decât erau necesari acum 10 ani.
Industria petrolieră a Americii a evoluat de la a fi un outsider pe piaţa mondială la a cuceri cotă de piaţă în dauna OPEC, transformând SUA într-un exportator net de petrol şi devenind un motor al economiei americane. Investitorii fugeau din sector cu doar câţiva ani în urmă, pariind pe tranziţia verde, când excesul global de petrol devenise o povară pentru producători. Dar forarea a mii de puţuri anual – şi învăţarea din fiecare – a fost un factor major care a contribuit la îmbunătăţirea productivităţii în SUA după ani de creştere mediocră. Producţia de petrol americană va creşte cu 600.000 de barili pe zi în 2025, cu aproximativ 50% mai mult decât avansul din acest an, datorită produc-tivităţii mai mari a sondelor, potrivit BloombergNEF.
Rusia a făcut cea mai proastă afacere din istorie
La 30 martie 1867, Statele Unite au cumpărat Alaska și insulele Aleutine de la Rusia cu 7,2 milioane de dolari, în condițiile în care și terenurile neproductive din Siberia erau de o mie de ori mai scumpe.
În 1867, Rusia a vândut Statelor Unite ale Americii ținutul înghețat pentru suma simbolică de 7, 2 milioane de dolari. În următorii 50 de ani, SUA şi-au scos banii de o sută de ori mai mult.
Tranzacția a fost contestată. Ziarele ruseşti se întrebau cum regiunea, unde s-au descoperit mine de aur se dă aproape gratis. Nici Congresul american nu părea mai încântat de afacere.
Cu toate acestea, pe 30 martie 1867, la Washington, cele două părţi au semnat acordul de a vinde 1, 5 milioane de hectare de proprietate rusească Americii pentru suma de 7, 2 milioane de dolari, aproximativ 5 dolari pe kilometru pătrat. La acea vreme, chiar şi un teren neproductiv din Siberia ar fi putut costa pe piaţa de tranzacţii de 1,395 de ori mai mult, însă situaţia internă era critică, iar ruşii nu îşi permiteau să piardă chiar şi modica sumă oferită de americani.
Cine a fost românul care a condus negocierile
Disputa pe Alaska a fost rezolvată de un român. George Pomutz, fost colonel în armata SUA, consilier la Ambasada SUA din Petersburg, a fost cel care a rezolvat problema spinoasă care afecta relațiile dintre SUA și Rusia: disputa pe Alaska. Drept urmare, el a fost ridicat la rangul de general.
Geoge Pomuţ s-a născut la 31 mai 1818, în oraşul Gyula, comitatul Békés, în Ungaria de astăzi, tatăl său fiind fierar pe moşia grofului Wenckheim. Familia Pomuţ era de origine română, provenind din Săcele, comitatul Braşov, de unde bunicul său, Dinică Pomuţ, a plecat spre vest în căutarea unui trai mai bun.
