Vineri, Bundestagul a respins la limită un proiect de lege privind înăsprirea semnificativă a legislaţiei în materie de azil, care a fost susţinut de CDU şi de partidul său soră conservator bavarez, Uniunea Creştin-Socială (CSU), de formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), de Partidul Democrat Liber (FDP), axat pe afaceri, şi de Alianţa populistă Sahra Wagenknecht (BSW).
Însă cooperarea dintre conservatorii germani şi AfD, partid de extremă dreapta, a fost cea care a dus la protestul de duminică de la Berlin.
La scurt timp după începerea manifestaţiei din faţa parlamentului federal, unii protestatari au scandat sloganuri precum „Ruşine, CDU”, înainte de a se îndrepta spre sediul partidului.
Alţii au acuzat CDU şi pe candidatul său la funcţia de cancelar, Friedrich Merz, că au făcut un „pact cu diavolul”, căutând sprijinul AfD pentru a trece legea anti-imigraţie.
Merz a ţinut să se distanţeze de orice potenţială alianţă între CDU/CSU şi AfD, în contextul în care alegerile germane vor avea loc peste trei săptămâni. Sondajele de opinie arată că CDU/CSU se află pe primul loc în rândul alegătorilor, iar AfD pe al doilea.
„Am spus cu adevărat foarte clar şi răspicat de mai multe ori: Nu va exista nicio cooperare din partea noastră cu AfD”, a declarat Merz duminică.
„Luptăm pentru majorităţi politice în centrul larg al spectrului nostru democratic”, a spus Merz în timpul unei inspecţii a sălii pentru congresul partidului care are loc luni la Berlin.
Când a fost întrebat dacă ar accepta voturile AfD pentru a asigura o majoritate în cazul probabil în care niciun partid nu câştigă categoric, Merz a răspuns: „Nu”.
Solicitarea de către CDU a sprijinului partidului de extremă dreapta AfD în parlament săptămâna trecută a stârnit furie generală în Germania. Miercuri, CDU a adoptat o moţiune fără caracter obligatoriu privind migraţia cu ajutorul AfD, spulberând un tabu în politica germană modernă.
În acest fel, Merz, candidatul principal în vederea viitoarelor alegeri, a încălcat „firewall-ul ” instituit în urma ororilor provocate de Germania nazistă.
De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi de la Holocaust, a existat un consens în rândul partidelor politice tradiţionale din Germania conform căruia extrema dreaptă nu trebuie să mai fie lăsată niciodată să guverneze. Acest aşa-numit „firewall” s-a extins, de asemenea, la colaborarea deschisă cu partidele de extremă dreaptă în orice calitate.
Proiectul de lege mai strict privind azilul a fost respins la limită de către legislatori, însă repercusiunile nu s-au oprit aici.
Michel Friedman, fost politician şi vicepreşedinte al Consiliului Central al Evreilor din Germania, şi-a anunţat demisia din CDU, invocând colaborarea partidului cu AfD în ceea ce priveşte politica privind migraţia. Decizia a marcat ceea ce Friedman a descris drept „un moment catastrofal pentru democraţie”. Friedman a participat la protestul de duminică de la Berlin, afirmând că Germania trebuie să rămână concentrată pe prevenirea ascensiunii extremei dreapta.
Referindu-se la AfD, Friedman a spus: „Partidul urii este partidul care nu se bazează pe democraţie”. El a adăugat că nu poate scuza greşeala CDU de a căuta sprijinul AfD pentru proiectul de lege, în ciuda faptului că acesta a fost la un pas de a fi adoptat în parlament.
„Să nu ne uşurăm situaţia şi să nu o uşurăm nici partidului urii atacând CDU, mai ales într-o campanie electorală, în loc să ne asigurăm că o persoană din cinci nu votează pentru AfD”, a spus el.
La sfârşitul săptămânii, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă în Aachen, Augsburg, Braunschweig, Bremen, Köln, Essen, Frankfurt, Hamburg, Karlsruhe, Leipzig, Würzburg şi în mai multe oraşe mai mici, pentru a protesta faţă de campania CDU/CSU de mobilizare a sprijinului AfD.
