O grupare neonazistă care își face simțită prezența în România și Republica Moldova, își recrutează membrii printr-un canal ascuns în colțurile întunecate ale Telegram-ului. Este vorba despre „Unitatea 731”, o organizație extrem de periculoasă care se folosește de tehnologia modernă pentru a manipula și radicaliza tineri, în majoritate adolescenți, din întreaga regiune. Însă mesajele sale nu sunt doar simple proclamații ideologice, ci comenzi directe către acte de violență extremă, vandalism și chiar crimă.
În această lume distorsionată, tinerii sunt atrasi printr-un joc macabru al violenței, unde fiecare acțiune sângeroasă sau criminală le aduce „puncte” – un sistem care transformă grozăviile în trofee. „Hello, brother!” – acesta este salutul primitor care dă startul unei relații fatale cu organizația. Cei care sunt acceptați în rândurile „Unității 731” sunt instruiți și încurajați să comită acte de agresiune, să bată oameni ai străzii, să profaneze monumente evreiești, și chiar să ucidă „dușmanii” considerați subumani: romi, imigranți sau orice alt individ care nu se conformează viziunii lor fasciste, potrivit unei anchete publicate de Press One.
În această realitate distorsionată, violența este recompensată. De la vandalizarea clădirilor administrative și mașinilor de poliție până la distrugerea cu explozibili a caselor „inamicilor”, fiecare acțiune este evaluată cu puncte, transformând crimele și vandalismul într-o competiție periculoasă. Membrii Unității 731 sunt motivați să își „îmbogățească” palmaresul cu atacuri fizice, agresiuni și distrugeri, toate acestea având o valoare de puncte care le poate aduce statutul de membru „cu acte în regulă” al grupării. „Pentru sifoni, iertarea e luarea vieții unui subuman” – este un mesaj direct postat pe unul dintre grupurile Telegram, care trimite un semnal înfricoșător despre natura violenței la care sunt supuși tinerii din această rețea periculoasă.
Acțiunile promovate includ doxxing-ul (n.r. dezvăluirea intenționată a datelor personale), agresarea fizică în public, mutilarea sau chiar uciderea dușmanilor. Gruparea încurajează, de asemenea, vandalizarea clădirilor administrative, utilizarea de materiale explozive și obținerea de fonduri (necesare „cauzei”) prin trafic de droguri.
Dar cine sunt acești recruți? Majoritatea provin din licee, din orașe mici, din familii obișnuite. „Unitatea 731” își atrage victimele cu promisiuni de apartenență la o „cauză mare”, oferindu-le senzația că participă la ceva important, de amploare. Sunt membri ai unei mișcări care, în viziunea lor, luptă împotriva celor care „corup” societatea, aceștia fiind vizați, printre altele, de minoritățile etnice, imigranți și activiștii pentru drepturile omului.
Unitatea 731 – o rețea internațională de extremism neonazist
Gruparea a fost înființată și este coordonată de Nichita Popescu, cunoscut sub pseudonimul „Inquisitor”. Popescu, originar din Republica Moldova și stabilit în Germania, este cunoscut pentru legăturile sale cu alte grupuri extremist-rusești și ucraineanene. „Unitatea 731” își trage numele de la o unitate militară japoneză, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care a realizat experimente inumane asupra prizonierilor de război. Astăzi, în regiunile României și Republicii Moldova, acest nume simbolizează un cult al violenței și răzbunării.
Un aspect semnificativ al acestei organizații este metoda sa de recrutare: Telegram. Aici, tinerii români sunt atrași printr-un bot, un program automatizat care îi identifică și le atribuie un „cod”. Acest cod ajută la distribuirea recruților în funcție de locația lor și asigură o organizare eficientă a acțiunilor violente. După o perioadă de probă, aceștia sunt încurajați să treacă la „task-uri” mai mari: de la vandalizarea unor monumente istorice, până la atacuri fizice asupra minorităților sau chiar utilizarea de explozibili în scopuri teroriste.
Gamificarea violenței – un nou fenomen periculos pentru tineretul vulnerabil
Cel mai tulburător aspect al activității Unității 731 este „gamificarea” violenței. Actele de agresiune sunt recompensate prin puncte, iar membrii sunt „clasificați” în funcție de numărul de acțiuni comise. Tinerii sunt încurajați să încarce dovezi video ale violențelor comise, iar aceste filmulețe sunt folosite ulterior în scopuri de propagandă. Fiecare act de violență, de la bătăi la vandalism și chiar ucideri, este „punctat” și se transformă într-un joc macabru al terorii. Astfel, indivizii care comit acte de cruzime devin „eroi” ai grupării, iar aceștia sunt încurajați să continue să comită astfel de fapte pentru a ajunge la niveluri mai înalte în cadrul ierarhiei Unității.
În acest mediu extrem de toxic, tinerii care au aderat la grupare sunt instruiți să creeze noi victime. Atacurile fizice asupra celor considerați „subumani” sunt recompensate cu puncte, iar mulți dintre recruți sunt încurajați să comită crime pentru a avansa în ranguri. Exemplele sunt îngrijorătoare: violența asupra unui om al străzii poate aduce până la 55 de puncte, iar uciderea unui „dușman” – 1.000 de puncte. Mai mult decât atât, grupul recurge la „doxxing” – adică publicarea informațiilor personale ale celor care sunt considerați trădători sau inamicii grupării. Astfel, un fost membru poate deveni ținta unui atac brutal, fiind hărțuit online și în viața reală.
„Inquisitorul” și „Skvll” – nume de cod, fantome ale violenței neonaziste
În spatele acestui sistem terifiant stau două figuri cheie: „Inquisitorul”, liderul suprem al Unității 731, și „Skvll”, coordonatorul diviziei tactice. Cei doi controlează și orientează mișcările grupării, având un impact direct asupra acțiunilor recruților. Printre numeroasele grupuri online, aceste pseudonime se află în topul celor care ghidează activitățile violente ale Unității, oferind ordine și recompense pentru fiecare acțiune ilegală.
Grupul continuă să atragă tineri, în special din orașe mici, folosindu-se de rețelele de socializare pentru a distribui imagini violente și idei extremiste. De asemenea, aceștia sunt extrem de organizați, având divizii clare pentru recrutare, propagandă și acțiuni tactice. Fiecare acțiune este monitorizată și evaluată, iar succesul grupării depinde de numărul de noi recruți și de intensitatea actelor de violență.
