„Aliaţii au căzut de acord că apărarea aeriană şi antirachetă rămâne o prioritate a Alianţei. Acest lucru este cu atât mai important în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a dus la numeroase încălcări ale spaţiului aerian al NATO. Inclusiv cel de ieri (joi – n.r.) din România. Permiteţi-mi să exprim solidaritatea NATO cu România şi de asemenea să felicit autorităţile române şi SACEUR pentru răspunsul rapid şi eficient la acest incident”, a declarat Rutte în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la finalul reuniunii miniştrilor apărării, la Bruxelles, scrie Agerpres.
„Vom continua să sporim supravegherea, să facem schimb de informaţii şi să coordonăm răspunsuri individuale şi colective”, a dat el asigurări, conform site-ului NATO.
De asemenea, a spus şeful NATO, Alianţa şi-a sporit recent semnificativ prezenţa pe flancul estic al NATO şi şi-a consolidat misiunea de poliţie aeriană.
„Aliaţii intenţionează să achiziţioneze mii de sisteme de apărare aeriană şi de artilerie şi mai multe sute de avioane moderne de luptă, în principal avioane F-35 de generaţia a 5-a”, a mai spus Rutte, precizând că aliaţii vor cumpăra, de asemenea, 1.000 de rachete Patriot pentru a-şi reface stocurile epuizate.
„Anterior în această lună, forţe aeriene, maritime şi terestre din 12 state aliate s-au adunat în Grecia pentru a exersa tactici de apărare aeriană sofisticate în cadrul unui nou exerciţiu al NATO, Ramstein Flag 24. Iar noua bază cu un sistem Aegis Ashore de apărare antirachetă ne sporeşte capacitatea de a ne apăra împotriva ameninţării globale în creştere a rachetelor balistice”, a mai spus noul secretar general al NATO.
Precizările MAPN
Ministerul Apărării Naţionale a informat că joi, în jurul orei 17,00, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o ţintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. MApN a menţionat că radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanenţă traseul ţintei care a pătruns în adâncimea teritoriului naţional pe o distanţă maximă de 14 km.
„Conform procedurilor, au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior Poliţia Aeriană sub comandă naţională. Ca urmare a evoluţiei ţintei aeriene pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, pentru monitorizarea situaţiei au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 19,00, în zona localităţii Eforie Nord, evoluând ulterior în direcţia Topraisar”, a precizat MApN, într-un comunicat transmis.
România a informat membrii NATO
România a informat membrii NATO cu privire la măsurile adoptate la nivel aliat şi regional având în vedere recenta incursiune a unui UAV (unmanned aerial vehicle, dronă – n.r.) în spaţiul aerian naţional.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, transmis vineri AGERPRES, aliaţii şi secretarul general al NATO au apreciat modalitatea de acţiune a autorităţilor române şi a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), prin misiunile aeronavelor României şi Spaniei, confirmând capacitatea de reacţie a României şi a NATO la aceste incidente.
Având în vedere recentele incursiuni neautorizate ale dronelor ruseşti în spaţiul aerian aliat, inclusiv în România, Polonia şi Letonia, miniştrii apărării reuniţi, joi şi vineri, la Bruxelles, au discutat despre posibile măsuri de răspuns coordonat la nivel NATO.
„Am transmis partenerilor noştri că susţinem eforturile pentru consolidarea apărării aeriene şi antirachetă integrate a NATO (IAMD), inclusiv prin implementarea rapidă a modelului rotaţional IAMD”, a spus ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, citat în comunicat.
El a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită să răspundă rapid şi eficient la orice provocare în regiunea Mării Negre, pentru a asigura securitatea tuturor aliaţilor.
„Războiul de agresiune al Federaţiei Ruse în Ucraina şi atitudinea tot mai provocatoare a Rusiei în regiune reprezintă ameninţări directe la adresa stabilităţii flancului estic al NATO. Regiunea Mării Negre nu este doar un punct strategic pentru apărarea României, ci şi o regiune esenţială pentru apărarea întregului spaţiu euroatlantic. NATO trebuie să fie pregătită să răspundă rapid şi eficient la orice provocare în această zonă, pentru a asigura securitatea tuturor aliaţilor”, a precizat ministrul Angel Tîlvăr, care a participat joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO.
În cea de a doua zi a reuniunii de la Bruxelles, oficialul român a fost prezent la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic dedicată evaluării şi adaptării posturii de descurajare şi apărare a NATO, precum şi implementării deciziilor adoptate la Summitul aniversar de la Washington.
El a accentuat importanţa continuării eforturilor pentru accelerarea adaptării posturii de descurajare şi apărare a Alianţei, cu accent pe asigurarea forţelor şi capabilităţilor necesare implementării planurilor regionale de apărare.
Reuniunea a subliniat angajamentul ferm al statelor membre ale NATO de a asigura stabilitatea şi securitatea regiunii şi de a sprijini eforturile de apărare ale Ucrainei în faţa agresiunilor externe.
