Președintele României, Nicușor Dan, a justificat luni, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, decizia de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002, cunoscută public sub numele de „Legea Vexler”. Legea, adoptată în iunie de Parlament, extinde incriminările privind propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă. Șeful statului susține însă că formulările din text sunt neclare și riscă să conducă la abuzuri.
Întrebat de ce s-a implicat personal în acest subiect, Nicușor Dan a explicat: „Am văzut în spațiul public întrebarea: sunt atâtea probleme și președintele fix de legea asta s-a ocupat? Este o responsabilitate constituțională – ca pentru orice lege, în termen de 20 de zile, președintele fie trebuie să o promulge, fie să o trimită la CCR dacă ar fi neconstituțională, fie să o retrimită la Parlament pentru modificări. În acest interval de timp, am promulgat 40–50 de legi. Pe aceasta am trimis-o la CCR, iar pe cea cu Legea Tratatului am trimis-o înapoi la Parlament.”
Președintele a subliniat că nu încurajează climatul de tensiune publică, dar cere autorităților judiciare să răspundă unor întrebări importante: „Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze acest tip de reacții și vreau să întreb Parchetul ce s-a întâmplat cu sutele de amenințări pe care mulți jurnaliști le-au primit la finalul anului 2024. Sau ce s-a întâmplat cu amenințările generate de Legea domnului Vexler, imediat ce aceasta a fost pusă în circuitul parlamentar. Statul român trebuie să reacționeze ferm aici.”
Nicușor Dan trimite Legea Vexler la CCR: ‘Afectează libertatea de exprimare și dreptul la cultură’
În ceea ce privește conținutul legii, președintele consideră că există formulări care pot duce la interpretări arbitrare: „Dacă ne uităm la conținutul acestei legi – cum ați citit și în sesizarea mea către CCR – veți vedea că sunt chestiuni extrem de neclare. De exemplu: în orașul Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din Munții Făgăraș, organizează tot felul de evenimente de acest fel. Printre membrii rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care, în trecut, au făcut parte din Mișcarea Legionară. Întrebarea este: are sau nu acea asociație caracter legionar? Legea nu spune. Sau dacă acești oameni fac propagandă legionară ori ar trebui să facă pușcărie?”
Președintele a avertizat că asemenea ambiguități pot duce la restrângeri neconstituționale ale libertăților cetățenești: „Sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrariului. Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestările xenofobe, antisemite, rasiste de orice fel, dar trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc de interpretări.”
Nicușor Dan și-a pus comunitatea evreiască în cap după sesizarea CCR! Vexler returnează Ordinul pentru Merit: ‘Este un pas înapoi periculos’
Deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), a anunţat, joi, că a hotărât să returneze distincţia Ordinul Naţional pentru Merit pe care a primit-o din partea Statului Român, având în vedere atitudinea şi poziţionarea publică a preşedintelui Nicuşor Dan cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa legii de combatere şi sancţionare a extremismului.
Legea contestată, inițiată de deputatul Silviu Vexler, modifică OUG nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018 și urmărește întărirea combaterii extremismului și antisemitismului. Printre prevederile criticate de societatea civilă și de Președinție se numără:
incriminarea difuzării, inclusiv în privat, a materialelor cu „caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob”;
lipsa unei autorități competente care să stabilească oficial dacă o organizație este fascistă sau legionară;
incriminarea „cultului” persoanelor controversate, fără o definire clară a termenului;
riscul ca schimbul de opere literare sau culturale să devină faptă penală.
Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea președintelui în perioada următoare. Este pentru prima dată când o lege cu potențial represiv în domeniul combaterii extremismului este contestată atât de amplu din perspectiva libertăților fundamentale. Decizia CCR ar putea stabili un precedent esențial pentru echilibrul dintre combaterea urii și protecția drepturilor constituționale.