Această oaza luxuriantă, situată în cel mai de jos punct al planetei, este închisă publicului de cinci ani, în principal din cauza scăderii dramatice a nivelului apei şi a apariţiei unor doline periculoase, gropi cauzate de o tasare a solului.
Marea Moartă este situată la joncţiunea teritoriilor israelian, palestinian şi iordanian, într-o regiune în care războaiele şi tensiunile geopolitice împiedică eforturile de a lupta împotriva secării acesteia.
„Cooperarea regională este cheia pentru salvarea Mării Moarte”, a apreciat hidrologul Nadav Tal, de la biroul israelian al ONG-ului regional de mediu EcoPeace.
„Faptul că trăim într-o zonă de conflict constituie un obstacol”, explică el, subliniind că Marea Moartă, renumită pentru conţinutul său ridicat de sare şi minerale, pierde mai mult de un metru pe an din suprafaţa sa din anii ’60.
Într-un context de schimbări climatice rapide şi într-o regiune în care temperaturile de vară pot depăşi 50 de grade Celsius, evaporarea acestui lac sărat a fost agravată de devierea apei din râul Iordan, precum şi a mai multor afluenţi care îşi au sursa în Liban şi Siria. Secarea este cauzată şi de extragerea mineralelor.
„Consecinţele devierii apelor sunt vizibile în jurul nostru”, a declarat Nadav Tal, arătând spre un debarcader din apropiere care a fost cândva scufundat, dar acum se află pe uscat.
„Este un dezastru ecologic”, deplânge el, subliniind că „declinul Mării Moarte a fost un dezastru pentru turismul israelian”. „Astăzi, nu există nici măcar o singură plajă accesibilă unde să poţi merge în siguranţă”, a menţionat specialistul în hidrologie.
Potrivit acestuia, guvernul are în vedere mai multe soluţii, în special construirea unei structuri de desalinizare şi săparea unui canal pentru a rezolva problemele de deficit de apă din regiune, inclusiv la Marea Moartă.
„Nu are logică, din punct de vedere economic sau de mediu, să desalinizăm apa şi să ajungă direct la Marea Moartă, deoarece aceasta este o risipă de apă potabilă, în timp ce regiunea are nevoie disperată de mai multă apă potabilă şi de mai multă apă pentru agricultură”, a explicat el.
Deşi acţiunea se concentrează pe partea israeliană, „sperăm în colaborări”, a afirmat Ohad Carny.
„Nu putem acţiona singuri. Trebuie să fie un efort comun (…) Trebuie să înţelegem aspectele economice şi de mediu ale diferitelor opţiuni şi, desigur, să convenim cu iordanienii asupra soluţiei corecte”, a adăugat el.
