Imaginile surprind o autostradă „cocoțată pe versanți”, care traversează zone greu accesibile și include lucrări de artă impresionante: 52 de poduri, pasaje și viaducte, însumând circa 15 kilometri, multe dintre ele cu pile foarte înalte pentru a traversa văi adânci. De asemenea, pe traseu se regăsesc un tunel cu o lungime de 1,7 kilometri (tunelul Poiana), ecoductul Călinești – un pod destinat faunei sălbatice care traversează DN7, calea ferată și râul Olt – precum și numeroase ziduri de sprijin, consolidări și săpături masive în versanți.
Contractul pentru această lucrare a fost semnat în august 2022 cu antreprenorul italian WeBuild, are o valoare de 1,1 miliarde de euro (fără TVA) și prevede o durată de 12 luni pentru proiectare și 45 de luni pentru execuție. Ordinul de începere a fost emis în februarie 2023.
Potrivit reprezentanților Pro Infrastructură, constructorul italian este „la înălțime” și se remarcă printr-o mobilizare excelentă pe segmentele deja autorizate. Până în prezent, sunt autorizați aproximativ 9 kilometri între tunelul Poiana și Șuici, cinci viaducte în zona Băiașu–Cornetu și ecoductul Călinești. Această mobilizare este pusă în contrast cu întârzierile înregistrate de asocierea turcă Mapa–Cengiz pe tronsonul vecin, considerată de activiști drept o dezamăgire majoră.
Cu toate acestea, finalizarea lucrărilor până la termenul estimat – sfârșitul anului 2029 – este incertă. În ciuda progreselor pe teren, blocajele birocratice riscă să întârzie semnificativ proiectul. Printre problemele semnalate se numără lipsa documentației necesare pentru revizuirea acordului de mediu, care nu a fost încă transmisă de către CNAIR la Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Această procedură poate dura între 3 și 12 luni. De asemenea, exproprierile suplimentare necesare în zona carierei Sălătrucu nu sunt finalizate.
Conform Pro Infrastructură, dacă autorizațiile de construire pentru toate tronsoanele nu vor fi emise cel târziu în primăvara anului 2026, șansele ca această secțiune să fie deschisă circulației până la finalul lui 2029 scad dramatic. Factorii de risc includ terenul dificil, complexitatea lucrărilor și o fereastră de execuție mult mai restrânsă decât în cazul proiectelor din zone de câmpie.
În iulie 2025, lucrările la autostrada Sibiu–Pitești înregistrează progrese notabile pe mai multe secțiuni, în special pe tronsoanele aflate spre capătul sudic al traseului. Secțiunea 5, între Curtea de Argeș și Pitești, în lungime de circa 30 de kilometri, este complet finalizată și dată în circulație în două etape: prima în decembrie 2024 și cea de-a doua la 11 iunie 2025. Constructorul italian WeBuild a reușit să încheie lucrările înainte de termenul contractual, iar acest tronson este acum integral funcțional, contribuind semnificativ la fluidizarea traficului din zona sudică a viitoarei autostrăzi transcarpatice.
Pe Secțiunea 4, care leagă Tigveni de Curtea de Argeș și măsoară aproximativ 10 kilometri, stadiul fizic al lucrărilor depășește 75 %. PORR Construct, antreprenorul responsabil de execuție, are mobilizați peste 600 de muncitori și aproape 200 de utilaje pe șantier, lucrările avansând într-un ritm constant. Tunelurile “Momaia Daniela” și “Alina”, fiecare având peste 1,3 kilometri lungime, sunt realizate în proporție de circa 80 %, iar viaductul Bușaga, una dintre cele mai complexe structuri din zonă, a ajuns la un grad de execuție de 85 %. Deși termenul contractual pentru această secțiune este anul 2027, oficialii din Ministerul Transporturilor estimează că deschiderea circulației ar putea avea loc chiar mai devreme, posibil în cursul anului 2026.
Situația este diferită pe Secțiunea 2, între Boița și Cornetu, unde lucrările sunt încă la început, cu un progres general estimat la aproximativ 5 %. Deși pe unele componente specifice, cum ar fi viaductul 1, se înregistrează un avans mai mare (peste 50 %), majoritatea activităților se află în faza de organizare de șantier, lucrări pregătitoare și consolidări. Antreprenorul turc Mapa–Cengiz a reluat mobilizarea în ultimele luni, dar lucrările la tunelul Robești, una dintre cele mai dificile structuri de pe traseu, au primit autorizația de construcție abia în iulie 2025. Totuși, în ultima parte a lunii iulie, CNAIR a anunțat avansuri semnificative la viaductele din zona kilometrului 13, unde au fost deja montate zeci de grinzi și se lucrează intensiv la fundații și structuri de susținere.
