În locul unui dialog real, informat și respectuos cu profesioniștii din justiție, șeful Guvernului a ales să toarne gaz pe focul nemulțumirii publice, prezentând, din nou, magistrații drept vinovați de toate nedreptățile din sistemul de pensii.
Bolojan a insistat că pensiile de serviciu ale magistraților „nu se aplică nicăieri, în niciun alt domeniu și în nicio altă țară”, omițând voit faptul că pensiile de serviciu pentru judecători și procurori sunt recunoscute ca instrumente esențiale pentru garantarea independenței justiției în democrațiile consolidate. Prin analogii forțate și comparații scoase din context, premierul induce ideea că aceste pensii sunt un abuz, nu o garanție constituțională.
Premierul ignoră deliberat principiile fundamentale care guvernează cariera magistraților: interdicția de a protesta, de a face grevă, de a adera la partide politice sau de a desfășura alte activități lucrative. Judecătorii și procurorii sunt supuși unui regim de incompatibilități și restricții de viață personală și profesională care nu există în nicio altă carieră bugetară. În acest context, pachetul compensatoriu, inclusiv pensia de serviciu, reprezintă nu un privilegiu, ci o contrapartidă legală și necesară pentru menținerea neutralității și calității actului de justiție.
Dar aceste nuanțe nu-și găsesc locul în discursul prim-ministrului. În schimb, Ilie Bolojan mizează pe învrăjbirea categoriilor sociale: „Ce spune un profesor universitar, un medic, un om dintr-o fabrică când își dă seama că trebuie să lucreze până la 65 de ani și iese cu o pensie de 7, 8, 9 ori mai mică?”, întreabă retoric, cultivând indignarea populară.
Această comparație este profund manipulatoare: un profesor, un medic sau un muncitor are dreptul să protesteze, să își negocieze condițiile, să facă activități adiacente. Un magistrat, nu. Dar despre asta premierul nu suflă niciun cuvânt.
Premierul a prezentat existența a peste 20.000 de procese inițiate de magistrați împotriva statului român ca un semn de abuz sistemic, evitând să spună că cele mai multe dintre aceste litigii au fost câștigate tocmai pentru că statul a încălcat legea. Faptul că Ministerul Justiției a pierdut în instanță și a plătit sume uriașe nu este vina magistraților, ci a guvernelor care au emis norme contradictorii, discriminatorii sau prost redactate. Acum, aceiași politicieni care au generat haosul legislativ dau vina pe judecători pentru costurile acestui haos.
Deși a anunțat o întâlnire cu asociațiile magistraților, premierul recunoaște senin că pachetul legislativ este deja „definitivat” și urmează a fi publicat „foarte probabil mâine”. Așadar, discuțiile programate ulterior sunt o simplă simulare a consultării. Dialogul este înlocuit cu impunerea forței executive, într-un mod pe care CSM l-a numit deja „dictat”.
Premierul a avansat ideea unei „taxări suplimentare” pentru pensiile mai mari de 3000 de euro, fără să ofere detalii despre mecanism sau temeiul constituțional.
