Potrivit unei analize realizate de publicația France Info, România se află pe lista țărilor vizate de Vladimir Putin după încheierea războiului din Ucraina.
Numeroase capitale occidentale avertizează asupra riscului unui război pe teritoriul european până la sfârșitul deceniului. Într-un discurs televizat din 5 martie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a abordat situația geopolitică, de la oprirea ajutorului militar acordat de SUA Ucrainei până la summitul european privind apărarea continentului. „Cine poate crede că Rusia se va opri la Ucraina? Rusia a devenit o amenințare pentru Franța și Europa”, a subliniat Macron în timpul intervenției sale.
Înaintea acestui discurs, mai multe state europene au lansat avertismente oficiale și neoficiale privind planurile președintelui rus Vladimir Putin de a lua măsuri împotriva Occidentului după războiul din Ucraina.
O notă confidențială a armatei germane, publicată de ziarul Bild și preluată de Les Echos, anticipa o posibilă ofensivă rusă pe frontul estic al NATO, cu riscul unui al Treilea Război Mondial în vara anului 2025.
Mai multe servicii de informații occidentale susțin scenariul unui atac al Rusiei asupra țărilor occidentale. Potrivit unui raport din februarie 2024 al serviciilor de informații estoniene, Kremlinul ar putea anticipa un conflict cu NATO în următorul deceniu. Bruno Kahl, șeful serviciilor de spionaj germane, a declarat în octombrie că „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”.
De asemenea, serviciile de informații daneze au avertizat, în februarie 2024, că Rusia ar putea fi dispusă să recurgă la forță militară într-un război regional împotriva unui stat sau mai multor state membre NATO, în cazul în care percepe Alianța ca fiind slăbită militar sau divizată politic.
Aceste temeri au fost amplificate și de deciziile recente ale președintelui american Donald Trump, care au contribuit la o creștere a îngrijorării în rândul liderilor europeni privind posibilitatea unui conflict de amploare.
Rusia a aprobat, în noiembrie 2024, un proiect de buget pentru perioada 2025-2027, care prevede o majorare de 30% a cheltuielilor pentru apărare, iar cheltuielile militare ar putea ajunge la 13.500 de miliarde de ruble (circa 140 de miliarde de euro) până în 2025, reprezentând mai mult de 6% din PIB-ul Rusiei.
Aurelien Duchene, autorul cărții „La Russie de Poutine contre l’Occident”, subliniază că scopul expansionist al Kremlinului este de a crea „Russki Mir” sau „lumea rusă”, vizând teritorii cu minorități rusofone, precum Estonia, Transnistria și Georgia. În urmă cu 17 ani, Rusia a invadat Georgia pentru a prelua regiunile Osetia de Sud și Abhazia și a fost acuzată de implicare în alegerile parlamentare din octombrie 2024. În Transnistria, Moscova controlează teritoriul prin aprovizionarea cu gaze.
Estonia, cu o populație rusofonă considerabilă, se teme că ar putea deveni un obiectiv al Rusiei. În acest sens, țara a pus la punct un plan de construire a zeci de buncăre la granița cu Rusia. Alte țări din regiune, precum Norvegia, Suedia și Finlanda, se simt, de asemenea, amenințate. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a declarat în ianuarie că „Suedia nu este în război, dar nici în pace”. Finlanda, având o frontieră lungă de 1.300 km cu Rusia, a anunțat amplasarea unei baze NATO la doar 200 km de granița rusă.
În România, Rusia a fost acuzată de amestec în alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Călin Georgescu, fostul candidat independent, a fost învinuit de „declarații false” după anularea scrutinului. Jean Radvanyi, autorul cărții „Russie, un vertige de puissance”, a declarat pentru La Croix că Rusia ar fi mai „atașată de Ucraina decât de Moldova sau România”.
Polonia a anunțat că va investi 155 de miliarde de euro în domeniul apărării, iar Aurelien Duchene a avertizat că Rusia ar putea ataca coridorul Suwalcki pentru a izola statele baltice. „Se discută tot mai mult despre acest punct de joncțiune, cu scenariul în care rușii ar putea invada pentru a izola statele baltice”, a afirmat Duchene.
Deși Rusia nu a făcut pași spre un nou conflict, statele europene rămân vigilente. Duchene a subliniat că „ideea lumii rusești va dăinui mult mai mult decât Vladimir Putin”, indicând faptul că visul imperial al Rusiei nu va dispărea atâta timp cât aceasta nu va suferi o înfrângere în Ucraina.
