În continuare, premierul a explicat că este nevoie de o înțelegere lucidă a realității din sistemul public și a reiterat respectul său față de angajații din administrație: „Trebuie să înțelegem câteva lucruri. Am tot respectul pentru colegii care lucrează în sectoarele publice.” Totuși, a atras atenția că „s-a sărit calul extinderii numărului de angajați.” În opinia sa, realitatea a arătat că „s-a dovedit că s-a putut lucra cel puțin la fel de bine cu mai puțini oameni.”
Premierul a semnalat o problemă structurală a economiei românești: „Una din marile noastre probleme este faptul că avem foarte puțini oameni, raportat la populația activă, care sunt în economia activă.” A adăugat că în marile orașe din România „există o cerere din partea economiei private, e o criză a locurilor de muncă în aproape toate marile orașe.”
Ilie Bolojan a reafirmat convingerea că aparatul public trebuie dimensionat realist și echilibrat: „Eu întotdeauna am spus că numărul locurilor de muncă trebuie calculat corect, astfel cei care lucrează în sectorul public să-și facă datoria.” A subliniat că sunt oameni dedicați în sistem, dar și cazuri problematice: „Știu oameni care își fac datoria, care sunt supărați că altcineva, într-un birou și direcție diferită, vine relaxat la serviciu și dacă îl întrebi ce a făcut, nu poate explica.”
În opinia premierului, scopul reformei nu este reducerea de personal fără sens, ci ajustarea corectă a structurii administrative: „Aici nu e vorba de a reduce oameni ca să te afli în treabă, aici e vorba de a calcula corect încărcarea de personal.”
Ca exemplu, a invocat cazul Poliției Locale din Oradea: „La poliția locală există norma de 1 polițist la o mie de locuitori. În Oradea, care are aproape 200.000 de locuitori, ar fi trebuit să existe 200 de polițiști. Sunt 80 și nu ați auzit să fie cel mai murdar oraș, cea mai mare infracționalitate sau etc.”
Ilie Bolojan a apărat măsurile luate, spunând că „am luat niște măsuri care sunt cinstite și corecte.” A explicat că în Oradea s-a reușit clarificarea atribuțiilor dintre poliția locală și cea națională: „Unele competențe ale poliției locale se suprapun cu cele ale poliției naționale. În Oradea, de exemplu, competențele sunt partajate, se știe cine răspunde, nu pleacă doi.”
A respins ideea că analiza sistemului public ar trebui tratată ca o acțiune punitivă: „Eu cred și sunt convins că, fără să avem o vânătoare de vrăjitoare, nu putem nega niște evidențe. Dar asta nu va fi un sport, ci trebuie făcută analiza fiecărei instituții.”
El a anunțat că evaluarea va fi extinsă la toate nivelurile administrative: „De la primăria de comună până la Guvernul României, în perioada următoare vom face o analiză.” A subliniat că „nu trebuie neapărat ca un demnitar să aibă un cabinet plin” și că, „că ne place, că nu ne place, un calcul corect al aparatului public trebuie să pună accentul pe performanță.”
În ceea ce privește ANAF, premierul a spus că a discutat despre eficiența colectării veniturilor: „Am discutat de încasările de la buget, ca în orice activitate unii își fac planul, unii nu.” A ridicat o întrebare esențială: „Am întrebat dacă a fost cineva schimbat din funcție.”
Ilie Bolojan a concluzionat că sistemul public din România trebuie să funcționeze pe criterii clare de evaluare: „Dacă ar fi criterii de performanță peste tot, și să fie schimbați din funcție, lucrurile s-ar schimba substanțial. Eu asta o să susțin în serviciile publice din România.”
