Proiectul autostrăzii Comarnic–Brașov, una dintre cele mai așteptate investiții în infrastructura rutieră din România, înregistrează progrese semnificative. Potrivit declarațiilor făcute de Tudor Duțu, studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat la începutul anului viitor, informează Newsbv.
În prezent, documentația se află în analiza Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), o entitate distinctă de Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP), dar aflată tot sub coordonarea Ministerului Transporturilor.
„Suntem foarte aproape să vedem luminița de la capătul tunelului”, a declarat Duțu, sugerând apropierea unui moment decisiv pentru acest proiect.
Finalizarea studiului de fezabilitate va deschide calea pentru următoarele etape: proiectarea tehnică, execuția lucrărilor și luarea deciziei finale de investiții. Autostrada Comarnic–Brașov este considerată un proiect strategic, așteptat de mai bine de două decenii, menit să fluidizeze traficul de pe Valea Prahovei și să îmbunătățească legătura între Muntenia și Transilvania.
Pentru ca proiectul să devină fezabil, a fost nevoie de o optimizare a soluțiilor tehnice. S-a renunțat la anumite idei costisitoare și s-au căutat variante mai eficiente, fără a compromite siguranța sau calitatea infrastructurii.
„Este important ca autostrada pe Valea Prahovei să fie realizabilă, nu doar pe hârtie. Soluțiile alese trebuie să se încadreze într-un buget realist și să fie sustenabile pe termen lung”, a explicat Duțu.
Autostrada Comarnic–Brașov este unul dintre cele mai discutate și întârziate proiecte de infrastructură rutieră din România. Scopul principal al acestei autostrăzi este să fluidizeze traficul extrem de aglomerat de pe Valea Prahovei, în special în zonele turistice, cum ar fi Sinaia, Bușteni și Azuga, și să ofere o legătură rapidă între Muntenia (București) și Transilvania (Brașov).
Lungime: aproximativ 50–60 km
Punct de plecare: Comarnic
Punct final: Brașov
Include tuneluri și viaducte, dat fiind terenul montan
Proiectul este propus încă din anii 2000.
De-a lungul timpului, au existat mai multe încercări eșuate de a construi autostrada prin parteneriate public-private (PPP), dar toate au fost abandonate din motive financiare, birocratice sau tehnice.
