„Vorbim despre un memorandum care o să treacă prin Guvern în zilele următoare, la următoarea ședință de guvern, și care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea eficientizării întreprinderilor publice”, a declarat Dragoș Anastasiu. Scopul este limpede, spune acesta: „Vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, vrem să avem mai puține subvenții, vrem să avem o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum orice fel de companie care este privată gândește”.
Vicepremierul a explicat că întreprinderile de stat funcționează teoretic în baza unei guvernanțe corporative, conform Legii 109, iar în ultimii ani a fost înființată și AMEPIP – instituția care monitorizează performanța acestor companii. Cu toate acestea, realitatea din teren arată ineficiență cronică, polarizare a rezultatelor și risipă de bani publici.
„Pentru a înainta demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Fac precizarea de la bun început: orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD, pentru că noi am trecut acolo câțiva pași, obținând un certificat de bună purtare de la OECD în ceea ce privește guvernanța corporativă, dar trecând și niște jaloane din PNRR care erau obligatorii”, a subliniat Anastasiu. El a mai spus că România a fost deja penalizată cu 330 de milioane de euro pentru întârzierile în reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Până la 25 noiembrie, avem un deadline. Va trebui să recuperăm această sumă”.
În paralel cu inițierea memorandumului, AMEPIP a centralizat date esențiale despre companiile de stat. Potrivit lui Anastasiu, în România sunt în prezent 1.326 de întreprinderi publice – 1.182 la nivel local și 144 la nivel central. Dintre acestea, 376 sunt societăți pe acțiuni (SA-uri), 88 regii autonome și 842 SRL-uri.
„Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact – cifre de afaceri peste 50 de milioane de lei – avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, a precizat vicepremierul. Acestea au 173.000 de angajați dintr-un total de 256.000 și generează aproape toate veniturile (127 miliarde de lei). Din totalul subvențiilor de 14 miliarde, aceste 315 companii absorb 13,6 miliarde. Profitul aparent – 15 miliarde – scade la circa 1 miliard de lei după eliminarea subvențiilor.
Cele mai mari pierderi sunt produse de șapte companii – în ciuda sprijinului bugetar: „E vorba de CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complexul Energetic Valea Jiului SA. Împreună, generează pierderi de 2 miliarde de lei”.
Și la nivel local imaginea este sumbră: „300 de companii nu au depus date financiare. Deci nu știm despre ele nimic. Alte 250 au venituri zero. Asta înseamnă că despre 550 de companii din cele 1.182 nu avem nicio perspectivă clară. Iar alte 230 sunt pe pierdere”.
Anastasiu a enumerat și câteva domenii cu probleme vizibile: din cele 326 de companii de apă-canal, doar jumătate sunt profitabile. În salubritate, 30 din 146 sunt pe pierdere, iar 26 nu oferă nicio raportare. În transport, din 61 de companii locale, doar 41 sunt pe profit, restul pe pierdere sau în ceață contabilă.
În final, vicepremierul a insistat că schimbările vor fi „în spiritul Legii 109”, fără a afecta principiile de profesionalizare și depolitizare: „Nu schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, profesionalizare, depolitizare. Întărim aceste lucruri. Și am încredere că măsurile noastre vor fi acceptate atât de Guvern, cât și de Comisia Europeană”.
Datele centralizate de AMEPIP vor fi publicate integral în zilele următoare, a mai spus acesta.
