Proiectul, realizat cu sprijinul fondurilor europene, a transformat un drum local cu porțiuni neasfaltate într-o arteră modernă de aproape 80 de kilometri. Investiția totală depășește 70 de milioane de euro, iar traseul oferă acces spre unele dintre cele mai pitorești peisaje din România, conform Adevarul.ro.
Construcția a durat aproximativ cinci ani și a implicat peste 200 de muncitori. Transapuseana pornește din Aiud (DN1) și trece prin Aiudul de Sus, Rîmeț, Brădești, Geogel, Măcărești, Bîrlești Cătun, Cojocani, Valea Bărnii, Bîrlești, Mogoș, Valea Albă, Ciuculești, Bucium, Izbita, Coleșeni, Bucium Sat și Cerbu (intersecția cu DN74).
„Lucrările din cadrul acestui proiect au vizat reabilitarea părții carosabile prin realizarea unei fundații din balast și piatră spartă, la care s-au adăugat două straturi de mixturi asfaltice – în total 80 km (120.000 tone) –, precum și lucrări speciale, precum turnarea a 56.600 metri cubi de beton în ziduri de sprijin, construirea a 15 poduri și podețe noi, montarea a 93 de separatoare de hidrocarburi, amenajarea și montarea de rigole pentru scurgerea apelor pe o lungime de 57 km și instalarea de parapeți metalici pe mai mult de 50 de kilometri”, precizează Consiliul Județean Alba.
Turiștii care au parcurs drumul s-au arătat încântați, unii dintre ei declarând că Transapuseana depășește în frumusețe toate traseele din țară. „Am parcurs cu bicicleta acest traseu. (…) Am rămas efectiv fără cuvinte pe tot parcursul ei. Doar contemplam tot ceea ce trăiam, simțind cu toată ființa noastră frumusețea locului”, mărturisește o pasionată de călătorii. Totuși, există și nemulțumiri legate de porțiunile înguste, unde traficul rutier poate fi dificil.
Transapuseana urcă până la altitudini de peste 1.100 de metri, trecând prin sate izolate și gospodării tradiționale, multe păstrând încă aspectul patriarhal. Spre deosebire de Transalpina și Transfăgărășan, care traversează zone alpine sălbatice, drumul din Apuseni este animat de comunități montane și se învecinează cu rezervații naturale precum Detunatele și Cheile Râmețului.
„Fără a atinge înălțimile semețe (…) Munții Apuseni dezvăluie turiștilor frumuseți nebănuite, de cu totul altă natură. Nicăieri (…) nu găsești o asemenea concentrare de fenomene naturale și monumente ale naturii, nicăieri omul nu și-a legat atât de organic viața de munte”, se arată în ghidul turistic Munții Apuseni din anii ’80.
Pe traseu, turiștii pot admira atât gospodării vechi din Țara Moților, cât și cabane moderne de tip „A-frame”, inspirate din arhitectura locală. Acestea păstrează acoperișurile înalte, specifice zonelor cu ierni grele, însă îmbină funcționalitatea cu un design contemporan.
„Punctul de pornire în construirea locuinței moțului l-au constituit casele arhaice (…) locuite doar pe perioada cositului și a iernării animalelor. (…) Acoperișul, din lemn, era foarte abrupt, pentru a nu permite acumularea zăpezii”, explică profesorii Adela Pleșa și Simona Boncuțiu în studiul Casele tradiționale din Țara Moților.
Transapuseana oferă acces facil către Detunata Goală și Detunata Flocoasă, formațiuni spectaculoase din bazalt, aflate la circa 1.200 de metri altitudine. „Detunata este un pisc de piatră de bazalt (…) Apare ca o casă mare, uriașă, în mijlocul unui islaz”, scria Ion Pop Reteganul în volumul Munți, animale și pământ.
De asemenea, Cheile Râmețului și Mănăstirea Râmeț, întemeiată în secolul al XIII-lea, completează lista obiectivelor turistice care fac din acest drum o destinație de neratat.
