Deşi nu a fost organizat niciun eveniment oficial de lansare transmis live – o decizie atipică pentru Tesla – comunităţile de fani şi influenceri specializaţi, precum @WholeMarsBlog (Omar Qazi, 635.200 de urmăritori pe X), au fost invitaţi să participe şi să relateze experienţa. ”Wow. Vom merge în Tesla fără şofer, pe drumuri publice, în doar câteva zile,” a scris Qazi.
Serviciul este implementat cu numeroase precauţii. Este disponibil doar într-o zonă limitată a oraşului, exclude pasagerii sub 18 ani şi evită intersecţiile dificile sau condiţiile meteorologice nefavorabile. Elon Musk a declarat anterior că este dispus să amâne lansarea în orice moment dacă apar probleme de siguranţă.
Tesla este evaluată la o valoare de piaţă mai mare decât cea a multora dintre rivalii săi combinaţi, un nivel susţinut – potrivit lui Musk – de potenţialul companiei de a dezvolta taxiuri autonome şi roboţi umanoizi. De ani de zile, Musk promite că vehiculele complet autonome sunt ”aproape gata”, însă lansarea de duminică a venit cu întârziere faţă de promisiunile anterioare şi rămâne în urma competitorilor.
Tesla se distinge de alţi jucători din industrie prin refuzul de a folosi senzori lidar sau radar, mizând exclusiv pe camere video şi software AI pentru a interpreta mediul rutier. Musk insistă că această abordare este mai sigură şi mai ieftină. Cu toate acestea, implementarea este atent supravegheată de autorităţi, mai ales după incidentele în care au fost implicate alte companii, precum accidentul mortal care a dus la suspendarea operaţiunilor GM Cruise
”Până acum, acest debut întârzie semnificativ faţă de promisiunile companiei şi faţă de ceea ce au livrat deja competitorii,” a declarat Paul Miller, analist principal la Forrester.
Totuşi, mulţi susţinători Tesla au salutat precauţia. ”Tesla lansează extrem de prudent, ceea ce este un lucru bun,” a scris Qazi.
Lansarea din Austin reprezintă un pas semnificativ pentru Tesla, dar şi un test critic pentru viitorul promisiunilor lui Elon Musk privind conducerea complet autonomă. Într-un sector în care aşteptările sunt uriaşe şi reglementările tot mai stricte, succesul (sau eşecul) acestei faze-pilot ar putea influenţa direcţia întregii industrii de mobilitate autonomă.
Avansurile în domeniul apărării, al serviciilor medicale de urgenţă şi al transportului de marfă ar putea accelera, în sfârşit, intrarea în uz a taxiurilor zburătoare, susţin directorii din industrie, citaţi de Reuters.
Sprijinul recent acordat de administraţia Trump printr-un ordin executiv a oferit un impuls semnificativ unui sector care, până acum, s-a confruntat cu reticenţa autorităţilor de reglementare şi a publicului.
Preşedintele Donald Trump a cerut luna aceasta accelerarea procesului de certificare a aeronavelor electrice cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL), cu scopul de a asigura un avantaj tehnologic al Statelor Unite faţă de Asia. Ordinul a revitalizat speranţele unei industrii aflate în căutarea validării.
”Primim multe critici – mulţi spun că bateriile sunt prea grele. Dar realitatea e că, dacă amplasezi aeronavele în locurile potrivite, beneficiile devin evidente”, a spus Kyle Clark, fondatorul şi CEO-ul BETA Technologies, prezent săptămâna trecută la Salonul Aeronautic de la Paris.
Deşi taxiurile zburătoare au fost multă vreme asociate cu un viitor luxos şi inaccesibil, producătorii afirmă că aplicaţiile practice în domenii precum apărarea, serviciile medicale şi logistica ar putea fi cheia scalabilităţii. Aceste aeronave ar putea reprezenta o alternativă mai silenţioasă şi mai ieftină la elicoptere, fiind utile în transportul de persoane, mărfuri sau în misiuni de salvare.
Companii americane precum BETA, Joby Aviation şi Archer Aviation sunt implicate în programul Agility Prime al Forţelor Aeriene SUA, care sprijină dezvoltarea de aeronave autonome hibride sau electrice. Joby şi Archer au deja contracte militare în valoare de 131 milioane dolari, respectiv până la 142 milioane.
”Avem două aeronave la Baza Edwards şi suntem recunoscători pentru tot sprijinul şi experienţa acumulată acolo. Considerăm că există oportunităţi uriaşe în domeniul apărării,” a declarat JoeBen Bevirt, CEO-ul Joby Aviation.
Clark, de la BETA, a spus că aeronavele companiei au efectuat mii de decolări şi aterizări pe aproximativ zece baze militare, cu o rată de disponibilitate operaţională excepţională.
”Avem contracte, nu doar experimente. Am atras sute de milioane de dolari în finanţare concretă din partea apărării.”
Companiile BETA, Joby, Archer şi Wisk Aero (deţinută de Boeing) au salutat sprijinul politic oferit de ordinul prezidenţial.
În cadrul salonului de la Paris, secretarul american al transporturilor Sean P. Duffy şi şeful interimar al FAA, Chris Rocheleau, au anunţat formarea unei alianţe internaţionale pentru accelerarea certificării eVTOL, alături de Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă.
Wisk Aero se remarcă prin accentul pus pe servicii complet autonome. CEO-ul Sebastien Vigneron a declarat: ”Avem sprijin politic, sprijin din industrie şi finanţare. Avem toate ingredientele pentru a reuşi.”
Totuşi, reticenţa publicului faţă de sistemele autonome de conducere auto indică faptul că adoptarea zborului complet automatizat va necesita timp şi convingere.
Costuri reduse şi eficienţă: cheia adoptării
Kyle Clark a dat un exemplu concret al eficienţei: a transportat pasageri din Hamptons la aeroportul JFK folosind doar electricitate de 7 dolari.
”Schimbi complet paradigma costurilor. Aceste aeronave nu sunt pentru zboruri ocazionale. Sunt făcute pentru trei, patru, zece zboruri pe zi, tocmai pentru a valorifica avantajele propulsiei electrice,” a concluzionat el.
