Cele două ţări au blocat luni adoptarea unei declaraţii comune a miniştrilor europeni ai energiei privind susţinerea acestui plan, susţinut însă de celelalte 25 de state membre.
”Politica energetică este o competenţă naţională şi acest plan pune în pericol suveranitatea şi securitatea noastră energetică,” a scris ministrul de Externe ungar, Péter Szijjártó, pe platforma X, confirmând vetoul Budapestei.
Slovacia a confirmat, la rândul ei, că a blocat declaraţia comună, printr-un purtător de cuvânt al reprezentanţei sale la UE.
Comisia Europeană intenţionează să utilizeze o bază legală care permite adoptarea interdicţiei printr-o ”majoritate calificată consolidată” – adică minimum 15 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE – alături de sprijinul majorităţii Parlamentului European.
În cadrul reuniunii cu uşile închise de luni, majoritatea miniştrilor energiei şi-au exprimat sprijinul pentru plan, însă unii au atras atenţia asupra posibilelor riscuri legale şi financiare la care s-ar putea expune companiile europene care au contracte pe termen lung cu furnizori ruşi, potrivit unor diplomaţi europeni.
Propunerea vine în contextul în care Bruxellesul accelerează eforturile de a elimina dependenţa energetică de Rusia, în special în urma invaziei Ucrainei din 2022, dar confruntându-se totodată cu opoziţia unor state membre est-europene care continuă să depindă semnificativ de gazele ruseşti.
