Decretul lui Donald Trump care impune o taxă de 100.000 de dolari pentru o viză foarte căutată în sectorul bogat al tehnologiilor a fost contestat vineri în instanţă de o coaliţie de spitale, şcoli şi sindicate care denunţă imposibilitatea de a recruta medici şi profesori străini la acest preţ, informează AFP.
În citaţia depusă la tribunalul federal din San Francisco, reclamanţii denunţă acest decret ca fiind „neconstituţional şi ilegal”, se arată într-un comunicat.
Printre aceştia se numără reţeaua de recrutare a asistenţilor medicali „Global Nurse Force”, sindicatul din industria auto şi aerospaţială UAW International, Asociaţia Americană a Profesorilor Universitari (AAUP) şi mai multe organizaţii religioase protestante, printre altele.
Aceştia contestă decretul semnat la 19 septembrie de preşedintele american, care impune o taxă de 100.000 de dolari pe cerere pentru companiile care recrutează prin intermediul vizei H-1B, acuzată că este utilizată de giganţii bogaţi din domeniul tehnologiei pentru a recruta talente din străinătate, mai degrabă decât din Statele Unite.
Conform plângerii, condiţiile acestei vize ar fi trebuit revizuite de Congres şi nu printr-un decret prezidenţial care „afectează comunitatea naţională”, punând în pericol recrutarea în spitale şi şcoli rurale, precum şi în anumite ONG-uri sau centre de cercetare caritabile cu profit redus.
Viza H-1B a fost creată pentru a permite angajatorilor să sponsorizeze lucrători străini foarte specializaţi – oameni de ştiinţă, medici, ingineri, profesori, pastori – ale căror calificări sunt puţin răspândite în Statele Unite. Iniţial, viza era valabilă pentru o perioadă de trei ani, putând fi prelungită până la şase ani.
Decretul preocupă şi şcolile franceze din Statele Unite, care recurg pe scară largă la această viză pentru a recruta profesori francofoni.
Statele Unite eliberează 85.000 de vize H-1B pe an, în cadrul unui sistem de loterie, iar India reprezintă trei sferturi din beneficiari.
Sundar Pichai, directorul Google, Satya Nadella, directorul Microsoft, precum şi Elon Musk, au ajuns în Statele Unite datorită vizei H-1B.
Aproximativ „60% dintre principalele startup-uri din domeniul inteligenţei artificiale din Statele Unite au fost fondate de imigranţi”, „ceea ce nu ar fi fost posibil fără programul H1-B”, a declarat Jeremy Neufeld, expert în politici migratorii la centrul de cercetare Institute for Progress, intervievat în podcastul „Hard Fork”.
