Vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu în SUA: taxele vamale, Iranul şi Gaza, pe agenda discuțiilor

Netanyahu este primul lider străin care se întâlneşte cu Trump de când acesta din urmă a decis să impună taxe vamale suplimentare pentru un număr mare de produse importate de Statele Unite.

Aşteptat la Washington direct după o vizită de patru zile în Ungaria, principalul său obiectiv este să îl convingă pe preşedintele american să revină asupra deciziei sale sau cel puţin să reducă taxele care vor fi impuse importurilor israeliene.

Începând de sâmbătă, o mare parte din produsele pe care Statele Unite le importă din restul lumii au fost supuse unor taxe vamale suplimentare de 10%. Din 9 aprilie, însă, factura va fi şi mai mare pentru anumite ţări care exportă mai mult în Statele Unite decât importă din SUA.

Israelul, de exemplu, se va confrunta cu taxe vamale de 17%.

Înainte de a părăsi Budapesta, Netanyahu a declarat că discuţiile se vor axa în special pe „regimul vamal care a fost impus şi Israelului”.

– Legătură vitală” –

„Sunt primul lider internaţional, primul lider străin care se va întâlni cu preşedintele Trump pe o temă atât de crucială pentru economia Israelului”, a declarat premierul israelian.

„Cred că acest lucru reflectă relaţia personală specială şi legătura unică dintre Statele Unite şi Israel, care este atât de vitală în acest moment”, a adăugat el.

Potrivit lui Jonathan Rynhold, director de studii politice la Universitatea Bar-Ilan din Tel Aviv, Netanyahu va solicita o scutire de tarife pentru Israel înainte ca acestea să intre în vigoare.

O astfel de scutire nu numai că ar fi în beneficiul celui mai apropiat aliat al lui Trump în Orientul Mijlociu, dar „i-ar mulţumi şi pe republicanii din Congres (…) care în acest stadiu nu sunt pregătiţi să-l confrunte pe dl Trump pe această temă”, a declarat Rynhold.

Israelul a încercat să evite noile taxe prin luarea unor măsuri preventive marţi, în ajunul anunţului lui Donald Trump, şi prin ridicarea tuturor taxelor vamale restante pentru 1% din mărfurile americane încă afectate.

Dar preşedintele american şi-a menţinut măsurile, susţinând că Statele Unite au un deficit comercial semnificativ cu Israelul, unul dintre principalii beneficiari ai ajutorului militar american.

Vizita premierului israelian este „de asemenea o modalitate pentru Netanyahu de a juca jocul şi de a-i arăta lui Trump că Israelul îl urmează”, spune Yannay Spitzer, profesor de economie la Universitatea Ebraică.

„Nu aş fi surprins dacă ar fi anunţate concesii pentru Israel (…) şi acest lucru ar servi drept exemplu pentru alte ţări”, a adăugat el.

– Gaza, programul nuclear al Iranului –

Netanyahu va discuta, de asemenea, despre războiul din Fâşia Gaza, despre ostaticii israelieni deţinuţi în acest teritoriu palestinian şi despre „ameninţarea iraniană” în creştere, potrivit biroului său.

Israelul şi-a reluat ofensiva în Gaza la 18 martie, după un armistiţiu de două luni cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas, negociat de Statele Unite, Qatar şi Egipt.

De atunci, peste 1 330 de persoane au fost ucise în operaţiunile aeriene şi terestre israeliene din Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas.

Din cele 251 de persoane răpite în timpul atacului Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, care a declanşat războiul din Gaza, 58 sunt încă reţinute în teritoriul palestinian, dintre care 34 au murit, potrivit armatei israeliene.

În ceea ce priveşte Iranul, Trump a cerut Iranului, un inamic al Statelor Unite şi al Israelului, să intre în „negocieri directe” privind un nou acord de limitare a programului nuclear al Republicii Islamice.

De asemenea, el a ameninţat că va bombarda Iranul dacă diplomaţia eşuează.

Duminică, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a respins orice dialog direct cu Statele Unite, afirmând că acesta nu ar avea „niciun sens”.

Sursa: www.stiripesurse.ro

Sărbătorile zilei din 7 Aprilie 2025 – Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei

Taxele de 20% impus de Trump ameninţă viitorul vinurilor italiene în SUA: Prosecco şi Brunello, în pericol