Preşedintele american Donald Trump, care vrea să pună capăt cât mai rapid acestui război „teribil şi fără sens”, îşi exprimase duminică speranţa în încheierea unui acord „în cursul acestei săptămâni” între Moscova şi Kiev, fără a dezvălui detaliile acestui angajament ipotetic.
Trump pare să-şi piardă răbdarea, iar secretarul său de stat Marco Rubio a pus presiune pe cele două părţi beligerante săptămâna trecută, asigurând că Washingtonl ar putea „să treacă la altceva” şi să se retragă din negocieri, dacă SUA vor constata că pacea „nu este posibilă”.
În schimb, Vladimir Putin consideră că şansele sunt de partea lui: în pofida pierderilor grele, armata sa înaintează în Ucraina şi controlează aproape 20% din teritoriul acestei ţări, forţele ucrainene fiind aproape în întregime respinse din regiunea rusă Kursk, iar Donald Trump a impulsionat o apropiere neaşteptată cu Kremlinul de la jumătatea lunii februarie, contrariind Occidentul şi Kievul.
Cererile lui Putin rămân deci maximaliste: cere capitularea Ucrainei, renunţarea la aspiraţia ei de a deveni membră a NATO şi ca Moscova să păstreze cele cinci regiuni ucrainene anexate de Rusia. Aceste sunt însă condiţii inacceptabile pentru Kiev şi aliaţii săi.
Mai larg, Vladimir Putin şi-ar dori să ajungă la un acord asupra unei remodelări a arhitecturii de securitate în Europa, el care denunţă extinderea NATO spre frontierele ruse de la prăbuşirea URSS la începutul anilor 1990.
În situaţia actuală, preşedintele rus nu vrea să se grăbească, aşa cum a spus şi purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, luni: reglementarea conflictului este „un subiect atât de complex” încât „este mai bine probabil să nu se stabilească un termen strâns”.
Cu alte cuvinte: Moscova nu vrea „să încerce să ajungă la o reglementare viabilă a conflictului într-un interval scurt de timp”.
Or, duminică, Donald Trump spusese că speră „într-un acord în cursul săptămânii” între ruşi şi ucraineni, într-un mesaj scurt care nu preciza pe ce îşi bazează bruscul său optimism.
El ameninţase vineri că s-ar retrage din negocieri, în absenţa unui progres rapid în discuţii.
În acest context incert, reprezentanţi americani, ucraineni, britanici şi francezi se vor reuni miercuri la Londra pentru o a doua serie de contacte, după primele discuţii în acest format inedit joia trecută la Paris.
Reuniunea din capitala franceză nu permisese un progres major, dar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus luni seara că vrea să exercite presiuni miercuri pentru o „încetare a focului fără condiţii” – propunere pe care Vladimir Putin a ignorat-o totuşi prima oară în luna martie.
„Acesta trebuie să fie punctul de plecare spre pace”, a susţinut şeful statului ucrainean, calificând o astfel de o oprire a ostilităţilor drept „prioritate absolută”.
În cursul zilei de luni, el spusese de asemenea că aşteaptă „un răspuns clar” din partea Rusiei la propunerea sa asupra unui nou armistiţiu referitor precis la atacurile împotriva infrastructurilor civile, după ce Vladimir Putin indicase pur şi simplu că vrea să „analizeze” această ofertă.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a reiterat marţi că Putin „este pregătit să discute această” propunere, dar Moscova vrea „să înţeleagă mai întâi dacă partea ucraineană este pregătită pentru o astfel de încetare a focului”.
„Dacă vorbim despre infrastructuri civile, trebuie să diferenţiem clar situaţiile în care aceste infrastructuri pot fi utilizate în scopuri militare şi cele în care ele nu pot fi utilizate astfel”, a spus el, la două zile după un armistiţiu pascal anunţat de Vladimir Putin.
În timpul weekendului, Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc că l-ar fi încălcat, iar aliaţii Ucrainei, precum Franţa, au denunţat o „operaţiune de marketing”, de „seducţie” faţă de imprevizibilul Donald Trump.
De atunci, armata rusă şi-a reluat loviturile împotriva Ucrainei şi a revendicat marţi preluarea sub control a unei mici localităţi Suhaia Balka în regiunea Doneţk (est).
Bombe glisante ruseşti au ucis o persoană şi rănit alte 23 într-un cartier rezidenţial din oraşul Zaporojie (sud), potrivit echipelor de intervenţie ucrainene.Alte şase au fost rănite la Herson (sud), şapte la Harkov şi patru la Kupiansk (nord-est), conform autorităţilor ucrainene.
