Potrivit lui Suslov, există două scenarii posibile. Primul presupune un acord bilateral între Rusia și Statele Unite pentru un armistițiu în Ucraina, excluzând Ucraina și Europa din negocieri. Acest acord ar putea prevedea retragerea forțelor ucrainene din Donbas și, în schimb, retragerea Rusiei din anumite regiuni precum Sumy, Dnipropetrovsk și Harkov, menținând stabilă linia frontului în alte zone.
Pe lângă schimbul teritorial, o condiție esențială a acordului este ca Ucraina să nu adere la NATO, iar ulterior să se discute demilitarizarea și o reformă constituțională federală.
A doua opțiune, mai pesimistă, este ca președintele ucrainean Zelenski să respingă această propunere, susținut de europeni, ceea ce ar determina retragerea sprijinului militar american și european pentru Kiev, accelerând astfel înfrângerea Ucrainei.
Dmitri Suslov explică de ce Trump ar susține un asemenea acord, în ciuda amenințărilor sale privind sancțiunile secundare împotriva Chinei, Indiei și Braziliei, țări care au refuzat să oprească importurile de petrol rusesc.
Un succes al summitului ar permite lui Trump să evite un conflict politic și comercial grav și să-și revendice un rol istoric în soluționarea conflictului.
Locația summitului nu este întâmplătoare. Alaska, teritoriu american foarte aproape de Rusia, simbolizează bilateralismul discuțiilor, departe de Europa și Ucraina, subliniind că Rusia și SUA vor negocia direct.
În plus, summitul din Alaska va fi primul între Rusia și SUA pe sol american după 15 ani, marcând o posibilă resetare a relațiilor bilaterale.
Pe lângă Ucraina, agenda summitului va include discuții privind Arctica, o zonă cu potențial conflictual, dar și cu mari oportunități economice pentru cooperare în domeniul cercetării, explorării resurselor și comerțului.
