„Vom avea şi în următoarele zile fenomene de instabilitate, pentru că mâine (marţi, 25 martie 2025, n.r.) ne apropiem de 25 de grade Celsius. În următoarele zile, contăm pe precipitaţii în special în partea de vest, nord-vest şi centru a ţării, ulterior şi în restul ţării.
Trebuie să ne bucurăm că plouă, pentru că în aproape şapte luni din anul agricol curent, de la 1 septembrie şi până în prezent, vorbim despre secetă, iar în cele aproape trei luni din 2025 cantităţile de precipitaţii au fost insuficiente, sub normele lunare, distribuite neuniform în timp şi spaţiu.
În momentul acesta vorbim de deficite de apă moderate în zonele centrale, cea mai mare parte a Transilvaniei, partea de vest a Banatului, în sud-vestul Olteniei, dar şi local în partea de est a Munteniei. De asemenea, în restul ţării vorbim de o aprovizionare satisfăcătoare ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în toamna 2024, mai ales în septembrie şi noiembrie”, a spus Mateescu, informează Agerpres.
În ceea ce priveşte prognoza pentru Sărbătorile Pascale, reprezentanta ANM a precizat că „încă suntem departe”, dar din datele preliminare se poate vorbi despre temperaturi mai ridicate decât în mod normal pentru perioada din calendar.
„Legat de prognoza pentru Paşte, încă suntem departe să vorbim, pentru că datele pe care le avem sunt până în jurul zilei de 14 aprilie. Atât dispunem la acest moment. Vineri, cu siguranţă vom include şi săptămâna respectivă în prognoză. Totuşi, vorbim de temperaturi mai ridicate decât în mod obişnuit.
Cantităţi de precipitaţii vor fi în această săptămână, cu un uşor excedent în jumătatea de vest a ţării, după care apropiat de norme.
Trebuie să facem precizarea că pe măsură ce înaintăm în primăvară, temperaturile mai câştigă câteva grade, în medie 4-5 grade Celsius faţă de prima lună a primăverii, iar cantităţile de precipitaţii de asemenea mai cresc la nivelul valorilor, în special în luna mai.
Repet, ar fi bine să plouă şi măcar zicala ‘Plouă în mai să avem mălai!’ să se adeverească, ca să avem un an agricol bun, luând în considerare că 2023-2024 este al cincilea cel mai secetos an din istoria măsurătorilor meteorologice, iar 2024, cel mai cald an atât în ţara noastră, cât şi la nivel mondial din istoria măsurătorilor”, a precizat directorul general al ANM.
Potrivit sursei citate, în prezent, se înregistrează fenomene de secetă în cea mai mare parte a teritoriului agricol.
„La acest moment discutăm de un grad mai redus de fenomene convective, pentru că vorbim şi pe un fond de secetă. Anul 2025 a debutat cu precipitaţii puţine şi vorbim de ultimele două luni şi iată acum şi a treia lună. Deci, la acest moment discutăm despre fenomene de secetă în bună parte din ţară şi mă refer aici chiar în zona centrală, vestică, sud-vestică a ţării.
Cu siguranţă, pe măsură ce înaintăm în perioada de primăvară, undeva pe la mijlocul lunii aprilie sau mai, fenomenele convective vor putea să pună anumite probleme din această perspectivă.
Cu siguranţă, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor îşi va putea asigura activitatea, pentru că noi punem la dispoziţia acesteia informaţii (…) Am avut fenomene de grindină, izolat, în special în partea de sud-est a ţării.
Ne amintim temperaturile apropiate de 30 de grade Celsius, din prima lună de primăvară, care au făcut ca fenomenele de instabilitate atmosferică să fie mai degrabă fenomene specifice verii”, a subliniat Elena Mateescu.
Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) şi Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) au organizat, luni, evenimentul dedicat Zilei Mondiale a Apei şi Zilei Mondiale a Meteorologiei, organizat sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
