Fundaţia Conservation Carpathia pregăteşte reintroducerea vulturului sur (Gyps fulvus), o specie dispărută din fauna ţării noastre de peste 70 de ani. Primele exemplare vor fi aduse din Spania. Un Centru de vizitare dedicat speciilor de vulturi – „Casa Vulturului”, va fi deschis în Valea Mare Pravăţ, judeţul Argeş.
Specia a dispărut la mijlocul secolului al XX-lea, din cauza persecuţiei directe, fiind vânată şi împuşcată deoarece era considerată dăunătoare, dar şi din cauza otrăvirii şi a colectării ouălor pentru colecţii private.
Primele exemplare de vultur sur (Gyps fulvus) vor fi aduse cu sprijinul partenerilor de la Vulture Conservation Foundation (VCF), una dintre cele mai experimentate organizaţii europene în conservarea şi reintroducerea vulturilor. Păsările care urmează să fie aduse sunt exemplare tinere, care vor trece printr-o etapă de aclimatizare de aproximativ şase luni într-o volieră special amenajată în zona Rucăr, judeţul Argeş.
Reintroducerea vulturilor suri se va face în mai multe etape, în colaborare cu experţi români şi internaţionali, în baza unor studii ştiinţifice şi conform normelor europene.
Dacă toate condiţiile administrative şi logistice vor fi îndeplinite conform planului, primele exemplare sunt programate să ajungă în România în următoarele luni. După o perioadă de aclimatizare, vulturii vor fi eliberaţi treptat în mediul natural, unde, de regulă, rămân în proximitatea zonei de eliberare şi revin periodic la locul de hrănire.
România e ultima ţară din Uniunea Europeană în care au cuibărit toate cele patru specii de vulturi, dar care nu a implementat încă programe de reintroducere a acestor specii. Prin acest proiect, România se aliniază eforturilor europene de refacere a populaţiilor de vulturi şi urmează exemplul ţărilor care au reuşit fie reintroducerea, fie consolidarea populaţiilor existente, de la vultur sur în Spania, Franţa şi Bulgaria, până la zăgan în Elveţia, Austria sau Germania.
O colaborare solidă pentru natură şi comunităţi
Reintroducerea vulturului sur este posibilă printr-o colaborare extinsă între parteneri locali şi internaţionali. În România, iniţiativa este sprijinită de Asociaţia Grupul Milvus, iar la nivel local s-a format un consorţiu din comunele Lereşti, Rucăr şi Valea Mare Pravăţ, alături de Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş, care vor contribui la buna desfăşurare a programului.
Formarea acestui consorţiu marchează o premieră în România şi reflectă modul în care conservarea naturii poate deveni o sursă de dezvoltare locală. Proiectul aduce beneficii directe pentru comunităţile implicate – de la crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea turismului de natură, până la consolidarea imaginii regiunii ca destinaţie naturală de valoare europeană.
„Reintroducerea vulturului sur este o dovadă că oamenii şi natura pot colabora pentru acelaşi scop: refacerea echilibrului pierdut. Faptul că acest proiect este realizat împreună cu un consorţiu format din comunităţi locale din Argeş arată cât de important este sprijinul celor care trăiesc aproape de natură. În Munţii Făgăraş, această specie va redeveni parte dintr-un ecosistem complet şi funcţional, dar şi un simbol al coexistenţei dintre conservare şi dezvoltarea comunităţilor locale. Credem că adevărata reuşită nu este doar revenirea unei specii, ci renaşterea unei legături între oameni şi natură”, au declarat Barbara şi Christoph Promberger, directorii executivi ai Fundaţiei Conservation Carpathia.
Colaborarea cu sectorul privat, alături de implicarea comunităţilor locale, oferă un exemplu concret despre cum parteneriatele pot sprijini refacerea naturii şi dezvoltarea durabilă a regiunilor montane.
„Reintroducerea vulturului sur în Munţii Făgăraş reprezintă un moment important pentru biodiversitatea României şi o dovadă că atunci când ştiinţa, comunităţile şi mediul de afaceri colaborează, natura are şansa de a se reface. Ecosistemele sănătoase şi complete sunt baza unei economii sustenabile şi a unui viitor în armonie cu natura. La ING, prin pilonul nostru strategic de Climă şi Biodiversitate, credem că progresul real se măsoară prin impactul pozitiv asupra mediului şi prin responsabilitatea faţă de generaţiile viitoare”, a declarat Marius Gavrea, Sustainability Manager ING Bank România.
Fundaţia Conservation Carpathia va construi şi un Centru de vizitare dedicat speciilor de vulturi – „Casa Vulturului”, în Valea Mare Pravăţ, judeţul Argeş. Acesta va face parte din reţeaua de centre de vizitare din zona Munţilor Făgăraş, construită de Fundaţia Conservation Carpathia, alături de Casa Castorului din Rucăr şi Casa Zimbrului din Lereşti. Împreună, aceste centre transformă zona într-un loc unde natura poate fi descoperită de aproape şi unde vizitatorii pot observa fauna sălbatică în mediul ei natural. Centrele de vizitare contribuie la promovarea regiunii ca un spaţiu reprezentativ pentru biodiversitatea Munţilor Făgăraş şi un exemplu de armonie între comunităţi şi natură.
„Pentru comuna Valea Mare Pravăţ, acest proiect este o oportunitate de a valorifica într-un mod durabil natura care ne înconjoară. Reintroducerea vulturului sur aduce nu doar o specie dispărută, ci şi noi perspective pentru comunitate – de la turism şi educaţie, până la locuri de muncă. Construirea centrului de vizitare Casa Vulturului aici, la Valea Mare Pravăţ, va transforma zona într-un punct de atracţie pentru cei care vor să descopere biodiversitatea Munţilor Făgăraş şi să înţeleagă mai bine rolul naturii în viaţa noastră”, a declarat Petre Ionel Boncoi, primarul comunei Valea Mare Pravăţ.
Vulturul sur – sanitarul naturii şi gardianul echilibrului natural
Vulturul sur este un veritabil sanitar al naturii. Prin consumarea carcaselor de animale moarte, pasărea contribuie la curăţarea mediului natural şi la prevenirea răspândirii bolilor. În acelaşi timp, ajută la refacerea rapidă a circuitului substanţelor nutritive în natură, transformând resturile organice în resurse care hrănesc întreg ecosistemul.
Prezenţa vulturului sur indică un mediu sănătos şi echilibrat, cu habitate întinse şi o faună bogată. Protejat la nivel european, vulturul sur este o dovadă a modului în care natura îşi poate recăpăta echilibrul atunci când primeşte sprijinul potrivit.
Reintroducerea acestei specii în Munţii Făgăraş va readuce un rol natural esenţial în ecosistem, acela de a curăţa şi menţine echilibrul naturii, şi va contribui la menţinerea sănătăţii ecosistemului pe termen lung. Aceste păsări nu reprezintă nicio ameninţare pentru animalele domestice sau pentru oameni, fiind strict necrofage.
Vulturii suri adulţi se remarcă prin capul alb, aripile late şi coada scurtă, au un guler alb de pene la baza gâtului şi cioc galben-deschis. Penajul este, în general, bej-deschis, iar penele de zbor sunt mai închise la culoare, o diferenţă care devine deosebit de vizibilă atunci când pasărea planează, iar această combinaţie îi oferă o apariţie impunătoare pe cer.
Vulturul sur are o greutate cuprinsă între 6 şi 11 kilograme, o lungime a corpului de 93-122 de centimetri şi o anvergură a aripilor de 2,4–2,8 metri. Femela depune un singur ou pe an, iar ambii părinţi au grijă de pui până când acesta devine independent.
Această specie trăieşte în zone întinse şi deschise, de la câmpii până la regiuni montane, şi este adesea observată la altitudini cuprinse între nivelul mării şi 3.000 de metri. Preferă stâncile şi versanţii abrupţi pentru cuibărit, dar petrece cea mai mare parte a timpului planând la înălţimi mari, şi foloseşte curenţii de aer cald pentru a se deplasa fără efort. În prezent, vulturii suri mai pot fi observaţi doar accidental în România, deasupra Carpaţilor sau în zonele de stepă din sud-estul ţării. Sunt păsări sociale, care formează grupuri şi se adună în jurul surselor de hrană sau în locurile de odihnă. Emit sunete guturale sau şuierătoare atunci când se află în colonii sau în timpul hrănirii. De regulă, sunt sedentare, dar unele populaţii pot fi nomade sau migratoare, în funcţie de disponibilitatea hranei.
Specia este larg răspândită în sudul Europei, nordul Africii, Orientul Mijlociu şi vestul Asiei, şi este prezentă din Peninsula Iberică până în Munţii Caucaz. Populaţii stabile se regăsesc în Spania, Franţa, Italia, Croaţia, Grecia, Serbia, Cipru, Turcia, Israel şi Maroc, unde cuibăreşte în zone stâncoase şi se hrăneşte în regiunile deschise din apropiere. Deşi în limbajul comun românii folosesc termenul generic „vultur” pentru a numi toate păsările răpitoare de mari dimensiuni, confundându-l adesea cu acvilele, între cele două există diferenţe importante: ambele sunt păsări răpitoare de zi din familia Accipitridae, însă acvilele vânează pradă vie, în timp ce vulturii sunt necrofagi, se hrănesc exclusiv cu animale moarte şi ating, de regulă, dimensiuni mai mari.
O etapă dintr-o viziune mai amplă pentru Munţii Făgăraş
Reintroducerea vulturului sur reprezintă o nouă etapă în programul amplu de reconstrucţie ecologică iniţiat de Fundaţia Conservation Carpathia în 2020, un demers care a adus deja beneficii reale pentru comunităţile din Munţii Făgăraş. Reîntoarcerea zimbrilor în trei zone din sud-estul masivului a devenit o sursă de identitate locală. La Lereşti, echipa de fotbal poartă acum numele AS Zimbrii Lereşti, simbolizând legătura comunităţii cu natura care o înconjoară. În acelaşi timp, reintroducerea castorilor pe râurile din zonă, după mai bine de un secol, contribuie la refacerea ecosistemelor şi la o mai bună gestionare a apei. În comuna Nucşoara, o potecă tematică inaugurată în 2025 spune povestea reîntoarcerii acestor specii, iar centrele de vizitare din Rucăr şi Lereşti au devenit locuri de întâlnire pentru iubitorii de natură, care descoperă aici valorile Munţilor Făgăraş.
Dacă proiectul de reintroducere a vulturilor suri va avea succes, Fundaţia Conservation Carpathia îşi propune ca, în anii următori, să creeze condiţiile necesare pentru revenirea altor două specii de vulturi dispărute din fauna României – vulturul negru (Aegypius monachus) şi zăganul (Gypaetus barbatus).
