Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a promis reunificarea Chinei şi Taiwanului în discursul său anual de Revelion, ţinut la Beijing. Vorbind la o zi după încheierea unor intense exerciţii militare chineze în jurul Taiwanului, Xi a declarat că „reunificarea patriei, o tendinţă a vremurilor, este de neoprit”, relatează The Guardian.
China revendică Taiwanul, o insulă autonomă, ca parte a teritoriului său şi promite de mult timp că o va anexa, folosind forţa dacă va fi necesar.
Serviciile de informaţii americane sunt din ce în ce mai îngrijorate de capacităţile în creştere ale forţelor armate chineze de a lansa un astfel de atac dacă Xi decide că este momentul potrivit.
Luni şi marţi, Armata Populară de Eliberare a Chinei a lansat exerciţii militare cu foc real în jurul Taiwanului, simulând blocarea principalelor porturi şi trimiţând marina, forţele aeriene, forţele de rachete şi paza de coastă pentru a înconjura insula principală a Taiwanului. Exerciţiile, denumite „Misiunea Justiţie 2025”, s-au desfăşurat mai aproape de Taiwan decât exerciţiile anterioare şi au implicat cel puţin 89 de avioane de luptă, cel mai mare număr din ultimul an.
Exerciţiile erau aşteptate de analişti înainte de sfârşitul anului, dar au fost asociate de comentatorii chinezi cu aprobarea recentă de către guvernul SUA a unei vânzări record de arme către Taiwan, în valoare de 11 miliarde de dolari.
Vorbind miercuri seara la Beijing, Xi a spus că China „a primit lumea cu braţele deschise” şi a evidenţiat mai multe conferinţe multilaterale găzduite de Beijing în acest an, inclusiv Summitul de cooperare de la Shanghai din august, când lideri mondiali, printre care Vladimir Putin din Rusia, Narendra Modi din India şi Recep Tayyip Erdoğan din Turcia, s-au reunit la Tianjin, un oraş portuar lângă Beijing.
Transmisia discursului lui Xi la televiziunea de stat chineză a fost intercalată cu mai multe imagini de la cea mai mare paradă militară din istoria Chinei, care a avut loc în septembrie pentru a marca 80 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul paradei, care a fost considerată o demonstraţie neîngrădită de forţă militară, Xi, Putin şi liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, au stat unul lângă altul la Beijing – o aliniere geopolitică care a fost numită „axa destabilizării”.
Un element central al viziunii lui Xi asupra unei noi ordini mondiale este anexarea Taiwanului şi obţinerea sprijinului altor ţări în recunoaşterea Taiwanului ca parte a „unei singure Chine” conduse de Partidul Comunist Chinez de la Beijing, lucru pe care majoritatea taiwanezilor îl resping.
În discursul său, Xi a subliniat şi „Ziua retrocedării Taiwanului”, o zi comemorativă creată în 2025 pentru a marca aniversarea sfârşitului dominaţiei imperiale japoneze în Taiwan în 1945. Anul acesta, Taiwanul a adoptat o lege pentru recunoaşterea datei de 25 octombrie ca sărbătoare naţională. Moştenirea celui de-al Doilea Război Mondial a fost o temă importantă în retorica politică din China şi Taiwan în acest an. China a subliniat rolul său în înfrângerea japonezilor în acel conflict, lucru pe care China îl consideră subapreciat în Occident. Preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, a ţinut un discurs incisiv în acest an, comparând Taiwanul cu democraţiile europene din anii 1930, care se confruntau cu ameninţarea Germaniei naziste.
Discursul lui Xi a lăudat, de asemenea, progresul Chinei în dezvoltarea tehnologiei de vârf în acest an, menţionând roboţii de kickboxing şi Tianwen-2, o misiune de explorare a cometelor lansată în mai. El a subliniat, de asemenea, succesul global al exporturilor culturale chineze, precum jocul video Black Myth: Wukong şi filmul de animaţie Ne Zha 2.
Mai devreme, Xi se adresase unei reuniuni a înalţilor oficiali ai Partidului Comunist Chinez şi a declarat că China este pe cale să-şi atingă obiectivul de creştere a PIB-ului de 5%.
