Cele mai mari şase riscuri de urmărit în ultimul trimestru din 2025, care ar putea contura perspectivele economice şi de investiţii în perioada următoare, sunt scăderea nivelului investiţiilor în inteligenţa artificială, politica monetară a Japoniei şi a Rezervei Federale, diviziunile din Occident, declinul sectorului bancar european, dar şi datoria corporativă a întreprinderilor mici, arată o analiză a casei de brokeraj XTB. Potrivit analizei, ultimele luni ale anului se anunţă a fi decisive pentru pieţele financiare, având în vedere incertitudinile economice, tensiuni geopolitice şi schimbările rapide în tehnologie.
”Ultimele luni ale anului se anunţă a fi decisive pentru pieţele financiare, având în vedere incertitudinile economice, tensiuni geopolitice şi schimbările rapide în tehnologie. Fie că vorbim despre nivelul investiţiilor în inteligenţa artificială, politica monetară a Japoniei şi a Rezervei Federale, sau despre diviziunile din Occident, acestea pot reprezenta riscuri pentru pieţe în următoarele luni”, arată analiza XTB România.
Analiştii prezintă cele mai mari şase riscuri de urmărit în ultimul trimestru din 2025, care ar putea contura perspectivele economice şi de investiţii în perioada următoare.
”Unul dintre aspectele care vor fi analizate cu atenţie în rezultatele trimestriale viitoare se referă la cheltuielile de capital pentru inteligenţa artificială ale giganţilor din tehnologie. Orice scădere a investiţiilor ar putea fi un eveniment negativ care ar penaliza entităţile din sector şi, în consecinţă, piaţa. În plus, posibilitatea ca o companie din întregul lanţ valoric să “deraieze” sau lansarea de alternative în China care diversifică veniturile ar putea afecta performanţa industriei”, spun analiştii.
De asemenea, politicile anti-imigraţie cresc costurile forţei de muncă sau reduc productivitatea, în timp ce tarifele exercită presiune asupra marjelor, ceea ce reduce profiturile companiilor. În medie, datoria corporativă a întreprinderilor mici este refinanţată la fiecare cinci ani, ceea ce înseamnă că ne aflăm într-un moment critic. Veniturile mai mici şi costurile de finanţare mai mari pot fi o combinaţie explozivă.
Un alt exemplu al problemelor care ar putea apărea în viitor este politica monetară a Japoniei. ”Guvernul nu are capacitatea reală de a-şi rambursa datoria în mod productiv. Singura modalitate prin care poate plăti este prin tipărirea de bani, ceea ce ar devaloriza drastic yenul şi ar creşte randamentul obligaţiunilor, generând pierderi semnificative pentru deţinătorii actuali, cum ar fi asigurătorii sau fondurile de pensii. Mai mult, după ultima reuniune a Băncii Japoniei, pare probabil ca înainte de sfârşitul anului să asistăm la noi creşteri ale ratei dobânzii, împreună cu o reducere a poziţiilor lor, ceea ce echivalează, de asemenea, cu o politică monetară restrictivă”, mai spun ei.
În plus, privind Rezerva Federală, posibile creşteri ale inflaţiei ar putea “lega mâinile” instituţiei conduse de Jerome Powell în lunile următoare. În acest moment, piaţa atribuie o probabilitate de 95% unei noi reduceri a ratei dobânzii în octombrie.
”Cu toate acestea, slăbiciunea dolarului, politicile de imigrare şi tarifele ar putea adăuga noi presiuni inflaţioniste. De fapt, 72% din componentele IPC (indicele preţurilor de consum) cresc peste ţinta Fed, iar aici vorbim despre cea mai mare medie de la vârful anterior din 2022”, se menţionează în analiză.
Mai mult, războiul din Ucraina şi conflictul din Gaza au scos la iveală diviziuni în cadrul Occidentului. În timp ce SUA şi Europa menţin sprijinul militar şi financiar pentru Kiev, oboseala creşte din cauza costurilor războiului. În acelaşi timp, răspunsul la criza din Orientul Mijlociu generează tensiuni, trei ţări din G7 recunoscând Statul Palestina, împotriva poziţiei SUA.
Un alt risc priveşte declinul sectorului bancar European.
”Sectorul care, alături de apărare, a condus progresele din Europa, s-ar putea să se confrunte acum cu o plafonare. Sectorul bancar din România este subdimensionat, fiind reprezentat de doar 3 nume din domeniul bancar local: BRD, care înregistrează un avans de aproximativ 16% de la începutul anului, Banca Transilvania, cel mai mare actor de pe piaţa românească, care creşte cu peste 23% de la începutul anului şi Patria Bank, care se apreciază cu peste 36% de la începutul acestui an”, mai arată analiza.
Pentru a avea un termen de comparaţie, indicele BET a înregistrat o apreciere de puţin peste 35% de la începutul anului, în timp ce sectorul bancar european (indicele EURO STOXX Banks) marchează o performanţă net superioară de aproape 62% de la începutul anului.
Cu 13 birouri la nivel global, XTB este un angajator pentru peste 1.200 de persoane. Fondată în 2004 în Polonia, XTB este o companie axată pe tehnologie, reglementată de multiple autorităţi la nivel global. Din 2016, acţiunile XTB sunt listate la Bursa de Valori din Varşovia.
Cu XTB, clienţii pot investi în Acţiuni şi ETF-uri cu deţinere, pot crea Planuri de Investiţii personalizate şi pot tranzacţiona CFD-uri pe indici, valute, mărfuri şi criptomonede. În plus, pot obţine beneficiu de tip dobândă pentru fondurile neinvestite şi pot gestiona plăţi online sau în magazine, precum şi retrageri de la ATM în mai multe valute prin intermediul eWallet-ului.
Aplicaţia XTB este destinată pentru investiţii, analize de piaţă şi educaţie financiară.
