„Dacă încercăm să analizăm care este impactul investiţiilor companiilor farmaceutice în cercetare şi dezvoltare, observăm că investiţiile în cercetare şi dezvoltare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie la competitivitatea şi la autonomia strategică. Industria farmaceutică inovatoare este unul dintre cei mai importanţi contribuitori la excedentul balanţei comerciale a Uniunii Europene, cu investiţii anuale de aproximativ 50 de miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, la nivelul anului 2023 (…) În ultima sută de ani, industria farmaceutică bazată pe inovaţie a contribuit semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor, dar şi la creşterea speranţei de viaţă. Astăzi, speranţa de viaţă la naştere a cetăţenilor europeni este cu până la 30 de ani mai mare decât a celor născuţi în urmă cu un secol”, a afirmat reprezentantul ARPIM, potrivit Agerpres.
Conform datelor prezentate de Zaharescu, care citează un raport al PwC, în 2023, în Uniunea Europeană, valoarea adăugată brută generată de industria farmaceutică inovatoare a fost de 311 miliarde de euro, sectorul contribuind la susţinerea a 2,3 milioane de locuri de muncă.
În ceea ce priveşte România, „amprenta economică totală a industriei farmaceutice inovatoare a fost, la nivelul anului 2023, de aproximativ 51,4 miliarde de lei, echivalentul a 4,7% din PIB”. De asemenea, tot în 2023, contribuţiile directe de la bugetul de stat au totalizat 6,26 miliarde de lei, respectiv circa 1% din veniturile bugetului de stat, iar contribuţiile directe la economia României se ridică la 17,4 miliarde de lei.
„Industria farmaceutică nu numai că salvează vieţi, dar ea poate şi accelera în mod semnificativ economia României. Pornind de la această afirmaţie, trebuie să recunoaştem faptul că industria farmaceutică este un sector-cheie pentru sănătatea populaţiei şi asigurarea calităţii vieţii bolnavilor, dar este şi un sector industrial fundamental pentru economiile multor ţări importante de pe harta lumii, unde joacă un rol esenţial în economie, dar şi în progresul ştiinţific şi medical. Din aceste motive, un plan de dezvoltare a industriei farmaceutice în România este absolut necesar, iar acesta trebuie să pornească de la nevoile de sănătate ale populaţiei, cu forţă directoare pentru dezvoltarea unui ecosistem de relaţii în care inovaţia, producţia şi accesul la medicamente sunt parte din acelaşi set de măsuri care trebuie să ia în considerare sustenabilitatea economică, dar şi controlul costurilor în sistemul sanitar românesc. Un asemenea plan de dezvoltare a industriei farmaceutice în România ar trebui să se axeze pe trei direcţii principale de acţiune: acces echitabil al pacienţilor la medicamente, sustenabilitatea sistemului sanitar naţional şi promovarea inovaţiei şi competitivităţii industriei farmaceutice”, a spus Zaharescu.
Acesta a subliniat, totodată, că în industria farmaceutică din România au fost create 57.000 de locuri de muncă atât directe, cât şi indirecte, în 2023.
„Contribuţiile indirecte şi cele induse în economia României de industria farmaceutică inovatoare au fost, în anul 2023, de 11,4 miliarde de lei în venituri casnice şi de 22,6 miliarde de lei în contribuţii induse în lanţul de valoare ale economiei, iar numărul de locuri de muncă directe şi indirecte create a fost estimat la 57.000. Dacă ne propunem să analizăm cum ar putea statul român şi sistemul de sănătate să beneficieze de avantajele generate de investiţiile care ar putea fi făcute în România de industria farmaceutică inovatoare, răspunsul ne aduce înapoi la conceptul menţionat mai devreme, şi anume la nevoia unui plan naţional de dezvoltare a industriei farmaceutice în România, bazat pe trei direcţii majore de acţiune (…) Autorităţile şi industria farmaceutică inovatoare trebuie să identifice, să adapteze şi să implementeze modele de cooperare şi de stimulare a investiţiilor în industria farmaceutică, pe baza modelelor de parteneriat şi de colaborare care s-au dovedit a fi de succes în alte ţări din Uniunea Europeană”, a punctat Dan Zaharescu.
Ministrul Finanţelor, Barna Tanczos, şi reprezentanţi din sectoarele financiar, industrie, sănătate, construcţii, economie circulară şi mediu şi automotive au discutat, marţi, despre cele mai importante teme pentru asigurarea echilibrelor macroeconomice, consolidarea rezilienţei şi creşterea competitivităţii în cadrul evenimentului PRIA Finance for Keys Business Sectors.
