Zeci de percheziţii au loc, la această oră, în nouă judeţe şi în Bucureşti, la persoane fizice şi sedii ale unor societăţi comerciale, într-un dosar privind crearea şi funcţionarea, în ultimii trei ani, a unui mecanism ilicit în domeniul decontării de medicamente cu preţuri ridicate, destinate tratării de boli grave, din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, persoanele implicate având roluri foarte bine definite în activităţile derulate. Astfel, grupul infracţional organizat era format din persoane care cumpărau medicamente şi prescripţii medicale de la pacienţi, persoane care le preluau sau le predau anumitor medici şi unităţi farmaceutice, medici şi farmacişti sau asistenţi şi persoane prin intermediul cărora se reintroduceau în circuitul comercial medicamentele obţinute prin mijloace frauduloase, preponderent în spaţiul UE, dar şi în ţară. Membrii grupării vizau pacienţi cu posibilităţi financiare foarte reduse, dispuse să vândă unor intermediari medicamentele scumpe obţinute gratuit din Fondul de sănătate. De exemplu, cel mai bine vândut medicament la nivel mondial, cu un preţ de referinţă de aproximativ 4.000 de lei, ar fi fost primit gratuit de pacient şi vândut intermediarului cu preţuri între 200 şi 500 de lei.
Poliţişti ai Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice fac, la această oră, 39 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Prahova şi Vrancea, la locuinţele unor persoane fizice şi la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, într-un dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în care se efectuează urmărirea penală pentru evaziune fiscală, înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, comercializarea de produse alterate şi constituire a unui grup infracţional organizat, informează Poliţia Română.
În urma verificărilor, anchetatorii au constatat că, începând cu anul 2022, persoanele implicate ar fi operaţionalizat un mecanism ilicit în domeniul decontării de medicamente (cu preţuri ridicate, destinate tratării de boli grave) din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, iar acestea ar fi avut roluri foarte bine definite în realizarea activităţilor.
Astfel, grupul infracţional organizat era format din persoane care cumpărau medicamente şi/sau prescripţii medicale de la pacienţi, persoane cu rolul de a prelua/preda prescripţii medicale şi medicamente de la/către anumiţi medici şi unităţi farmaceutice, medici care emiteau prescripţii pentru medicamentele amintite şi/sau valorificau unele medicamente decomisionate, personal din cadrul unităţilor farmaceutice, de regulă farmacişti sau asistenţi farmacişti, angrenat în circuitul ilicit, din Bucureşti şi din judeţele Constanţa şi Călăraşi şi persoane prin intermediul cărora se reintroduceau în circuitul comercial medicamentele obţinute prin mijloace frauduloase, preponderent în spaţiul UE, dar şi în ţară, precizează anchetatorii.
Potrivit Poliţiei Române, mecanismul ilicit folosit presupune parcurgerea mai multor etape, fiecare fiind extrem de importantă în atingerea scopului final, succesiunea fiind următoarea:
1. Achiziţionarea de medicamente de la pacienţi, care ar fi constat în identificarea şi convingerea pacienţilor care ar beneficia de tratament medical şi care ar fi intrat în posesia medicamentelor în baza unor prescripţii medicale eliberate de medicii curanţi, toţi aceşti paşi fiind parcurşi în mod legal, dar erau vizate persoane cu posibilităţi materiale foarte reduse, fiind dispuse să îşi vândă medicamentele către intermediari (exemplu – cel mai bine vândut medicament la nivel mondial, cu un preţ de referinţă de aproximativ 4.000 de lei, ar fi fost primit în mod gratuit de pacient şi vândut către intermediar cu preţuri ce variază între 200 şi 500 de lei).
Trebuie reţinut că medicamentele în cauză ar fi decomisionate din unităţile farmaceutice ca fiind eliberate către pacient şi nu pot fi introduse în circuitul legal de distribuţie deoarece o eventuală scanare a codului unic ar genera alerte în sistemul de verificare.
2. Plasarea medicamentelor procurate la cabinete medicale ar fi reprezentată de înmânarea medicamentelor către medic ori asistentul medical, intermediarii primind, în schimb, prescripţii medicale eliberate pentru aceleaşi medicamente, pe numele unor pacienţi care ar avea dreptul legal la tratament.
În momentul în care aceşti pacienţi s-ar fi prezentat la medic, ar fi primit medicamentele pe care intermediarii le-ar fi cumpărat de la pacienţii menţionaţi la pct. 1, fără a intra în posesia prescripţiei medicale.
Prin acest procedeu, intermediarii ar fi realizat o tranzacţie extrem de avantajoasă din punct de vedere mercantil, în sensul că ar fi oferit medicamente pe care le-ar fi cumpărat cu maxim 500 de lei/bucată şi ar fi primit prescripţii medicale pentru medicamente cu o valoare de aproximativ 4.000 de lei/bucată.
După finalizarea acestei etape, intermediarii ar fi procurat o prescripţie medicală pe care ar fi utilizat-o în etapa a treia.
3. Ridicarea de medicamente din farmacii. În această etapă, intermediarii s-ar fi deplasat la farmaciile agreate, unde ar fi prezentat prescripţia medicală obţinută prin procedeul descris la pct. 2 şi farmacistul i-ar fi înmânat medicamentele. Este important de subliniat că farmacistul nu decomisionează medicamentul din sistemul de verificare şi o eventuală scanare a codului unic nu ar prezenta nicio alertă.
4. Introducerea în circuitul legal este etapa în care medicamentele ar fi fost vândute de intermediari către administratorii unor societăţi autorizate să comercializeze medicamente, la un preţ de aproximativ 50% din valoarea de piaţă şi aceştia ar fi simulat operaţiunea de vânzare-cumpărare prin entităţi pe care le-ar controla, precum companii din Bulgaria.
5. Plasarea pe piaţa legală, în special în spaţiul comunitar, ar fi constat în vânzarea medicamentelor, de către societăţile precizate la pct. 4, pentru care există o cerere permanentă şi pentru care plata contravalorii s-ar face imediat şi, uneori, chiar anticipat, mai ales către importatori din Uniunea Europeană, preponderent din Germania, unde medicamentele ar fi verificate, nu ar fi generat alerte, apoi ar fi fost reambalate conform standardelor naţionale din ţările respective şi ar fi primit un alt cod unic de verificare.
Acţiunea beneficiază de sprijinul poliţiştilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratelor de poliţie judeţene Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Prahova şi Vrancea, Institutului Naţional de Criminalistică, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenţie „Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei, precum şi echipe de control din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România.
