Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă luni că lucrează împreună cu aliaţii săi europeni la ”poziţii comune” pentru a încerca să-l convingă pe preşedintele american Donald Trump să ţină cont de interesele lor împotriva Rusiei, relatează AFP.
”Ne vom defini poziţiile comune – ceea ce vrem să obţinem şi ceea ce nu este negociabil. Aceste poziţii vor fi prezentate partenerilor noştri americani”, a anunţat el pe Telegram în urma unei întâlniri, la Londra, cu aliaţii săi.
Prioritatea este să se ajungă la ”o pace solidă şi durabilă şi la un acord bun cu privire la încheierea războiului”, a sublniat şeful statului ucrainean.
Aliaţii Kievului – zguduiţi de apropierea dintre Statele Unite şi Rusia şi uluiţi de atacurile virulente la care Zelenski a fost supus vineri în direct la televizor în întreaga lume la Casa Albă – au încercat duminică să strângă rândurile.
Invitaţi de către premierul britanic Keir Starmer, 15 lideri europeni, inclusiv preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz, şi-au afişat angajamentul de a susţine Kievul şi de a se reînarma împotriva Rusiei.
Vineri, la Casa Albă, în faţa camerelor de luat imagini din întreaga lume, Zelenski a fost acuzat de Trump că ”s-a pus într-o poziţie foarte proastă” şi a fost somat să pactizeze cu Rusia, altfel Statele Unite urmând ”să-l lase baltă”.
ACORDUL MINERALELOR
În replică, Zelenski şi-a scurtat sejurul la Washington, iar un acord privind o exploatare a mineralelor ucrainene de către Statele Unite, care urma să fie semnat atunci, nu a mai fost semnat.
Liderii europeni, cărora li s-au alăturat la Londra Turcia, secretarul general al NATO Mark Rutte şi premierul canadian Justin Trudeau, au convenit duminică asupra necesităţii de a încerca să păstreze Statele Unite de partea lor.
Zelenski s-a declarat din nou pregătit, în acest sens, să semneze acordul mineralelor ”dacă toate părţile sunt pregătite”.
”Sunt pregătit în vederea tuturor formatelor constructive în relaţiile cu Statele Unite. Cred că avem tot ceea ce ne trebuie”, a subliniat el în faţa presei, adăugând că este necesar să se ”înţeleagă anumite linii roşii” ucrainene.
Kievul cere garanţii de securitate în cazul unei încetări a focului, pe care Washingtonul a refuzat să i le acorde până în prezent.
Secretatul american al Trezoreriei Scott Bessent l-a acuzat duminică pe Volodimir Zelenski de faptul că a ”dat totul peste cap” refuzând să semneze acordul.
În acest context, aliaţii europeni ai Ucrainei au încercat duminică să preia iniţiativa. Parisul şi Londra au propus un armistiţiu parţial – pe o perioadă de o lună – în Ucraina.
Este vorba despre un armistiţiu ”aerian, maritim” şi al atacurilor vizând ”infrastructuri energetice”, a declarat Emmanuel macron cotidianului francez Le Figaro.
Avantajul unui asemenea armistiţiu – care exclude operaţiunile terestre – este ”că ştim să-l măsurăm”, în contextul în care frontul este uriaş – ”cât de la Paris la Budapesta”, a precizat el.
Starmer a subliniat, la rândul său, că ”un anumit număr de ţări” a anunţat că vrea să intre într-o ”coaliţie a bunăvoinţei” care să apere un viitor acord de pace.
”Europa trebuie să facă munca grea, dar pentru a apăra pacea pe continentul nostru şi pentru a reuşi, aceste eforturi trebuie să fie suţinute puternic de către Statele Unite”, a subliniat el.
”FĂRĂ CAPITULARE”
Preşedinta Comisie Europene (CE) Ursula von der Leyen a insistat asupra unor ”garanţii de securitate globale” şi a anunţat că vrea să prezinte un plan în vederea unei ”reînarmări a Europei” joi, la un summit special al Uniunii Europene (UE), prevăzut la Bruxelles.
”Mai multe ţări europene îşi vor creşte cheltuielile apărării”, a dat asigurări secretarul general al NATO Mark Rutte, care a salutat o ”veste foarte bună”.
Ucraina este ”victima agresiunilor ruseşti, iar acest adevăr rămâne de nezdrunicnat pentru toţi”, a subliniat cancelarul german Olaf Scholz, a cărui ţară este al doilea furnizor de ajutor al Kievului de la invazia rusă, după Statele Unite – în total 44 de miliarde de euro.
Preşedintelui rus Vladimir Putin i se transmite mesajul ”că Occidentul nu intenţinează să capituleze în faţa şantajului şi agresiunii sale”, a declarat premierul polonez Donald Tusk.
Duminică, Washingtonul a sporit presiunea asupra lui Zelenski, sugerând că ar putea fi nevoit să plece de la putere.
”Avem nevoie de un lider care să poată trata cu noi, trata cu ruşii la un moment dat şi să pună capăt acestui răzbioi”, a declarat consilierul în probleme de securitate naţională al lui Donald Trump Mike Waltz.
Preşedintele ucrainean i-a replicat că ”nu va fi atât uşor” să fie înlocuit, ”având în vedere ceea ce se întâmplă, având în vedere susţinerea” de care beneficiază.
”Nu va fi vorba doar despre organizarea unor alegeri. Va trebui, de asemenea, să fiu împiedicat să candidez”, a adăugat el.
Zelenski s-a declarat din nou dispus să demisioneze în schimbul unei aderări a Ucrainei la NATO.
Statele Unite şi Rusia, care se bucură de schimbarea radicală a politicii americane, au lansat luna trecută – fără invite nici Ucraina şi nici pe europeni – negocieri prin care să pună capăt războiului, de care preşedintele american Donald Trump refuză să-l considere responsabil pe omologul său rus Vladimir Putin.
Evocând temeri provocate de această apropiere, Donald Trump a apreciat duminică pe reţeaua sa de socializare Truth Social că ”ar trebui să petrecem mai puţin timp îngrijorându-ne de Putin şi mai mult timp îngrijorându-ne de gangurile de migranţi volatori”.
