Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020 un proiect de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Au votat ‘pentru’ 258 de deputați, iar 40 s-au abținut. Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz, scrie Agerpres.
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 16 iulie 2020 Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor, potrivit Administrației Prezidențiale.
Textul Legii nr. 134/2020 pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 626 din 16 iulie 2020.
‘În semn de conștientizare de către cetățenii români a violențelor și persecuțiilor la care au fost și sunt supuși și astăzi creștinii în lume se iluminează în roșu, între orele 20.00-24.00, următoarele clădiri: Parlamentul, Guvernul, sediile autorităților administrației publice centrale și locale, Arcul de Triumf și Palatul Mogoșoaia”, se arată în articolul 2 al legii.
Potrivit articolului 3, cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice și pot avea loc slujbe religioase, în locurile în care se desfășoară evenimente comemorative autorizate, conform legii.
Articolul 5 prevede că în ziua de 16 august, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agenția Națională de Presă AGERPRES pot difuza în acest sens cu prioritate emisiuni și materiale informative.
‘În contextul în care și astăzi în lume cei mai numeroși martiri pentru credință sunt creștinii, Patriarhia Română își exprimă aprecierea pentru declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor’, se arăta într-un comunicat de presă al Patriarhiei Române din 13 august 2020. ‘Martiriul ca dovadă desăvârșită a iubirii lui Hristos este în mod exemplar ilustrat în istoria creștinismului românesc de către Sfinții martiri Brâncoveni. În acest sens, dedicarea unei zile naționale comemorative martiriului acestora trebuie să fie pentru noi prilej de conștientizare a violențelor actuale împotriva creștinilor. Aceste violențe îmbracă astăzi variate forme de persecuție, de la cristofobia noilor ideologii, până la execuțiile filmate ale unor persoane care nu poartă altă vină decât aceea de a fi creștini’, mai menționa comunicatul de presă.
La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești (1688-1714), cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache Văcărescu au fost decapitați la Constantinopol. Având în vedere sfârșitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu și al celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul său, și apreciind viața sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinților a celor șase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinților Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache.
”Sfârșitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu și al celor patru fii ai săi a impresionat profund pe contemporani. Sângerosul act din capitala otomană, împrejurările execuției (fiii uciși sub ochii tatălui lor, îndemnul adresat de nefericitul părinte celui mai mic dintre copii de a nu abjura credința strămoșească) și, înainte de toate, puternica personalitate a celui dat călăului au șocat imaginația contemporanilor, cărora le-a rămas întipărită în memorie amintirea oribilului sfârșit al Brâncovenilor la 15 august 1714” (”Constantin Brâncoveanu”, coordonatori Paul Cernovodeanu și Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, București, 1989).
Sfântul Sinod a proclamat 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor. Cele două evenimente au fost aprobate la 29 octombrie 2012 de Sfântul Sinod al BOR, la propunerea patriarhului Daniel.
