În cursul dimineţii toţi cardinalii vor participa la Sfânta Liturghie „pro eligendo Pontifice”. După-amiază, cardinalii electori, care nu au împlinit 80 de ani înainte de ziua decesului pontifului, se îndreaptă într-o procesiune solemnă spre Capela Sixtină, unde vor fi izolaţi de restul lumii până la ieşirea fumului alb şi anunţul „Habemus Papam„, celebra formulă în limba latină pronunţată din balconul bazilicii Sfântul Petru de către cardinalul protodiacon, Dominique Mamberti, pentru a anunţa lumii alegerea noului papă.
La sfârşitul procesiunii din interiorul Capelei Sixtine, fiecare cardinal elector depune jurământul prevăzut în Universi Dominici Gregis, Constituţia apostolică, prin care se angajează, dacă este ales, să îndeplinească cu credinţă Munus Petrinum (misiunea lui Petru) în calitate de păstor al Bisericii Universale. De asemenea, se angajează să păstreze secretul absolut cu privire la tot ceea ce este legat de alegerea Pontifului Roman.
După depunerea jurământului, maestrul celebrărilor liturgice pontificale, Diego Giovanni Ravelli, proclamă „extra omnes”, care înseamnă „Să iasă afară toţi” (cei care nu participă la conclav). Aceasta este formula istorică în limba latină care marchează închiderea Capelei Sixtine.
Toate procedurile de alegere au loc exclusiv în această capelă din Palatul Apostolic al Vaticanului, care rămâne complet închisă până la încheierea procesului de alegere. În acest timp, cardinalii electori trebuie să se abţină de la trimiterea de scrisori sau de la purtarea de conversaţii, inclusiv apeluri telefonice, cu excepţia cazurilor de extremă urgenţă. Aceştia nu au voie să trimită sau să primească mesaje de nici un fel, să primească ziare sau reviste de orice natură sau să urmărească emisiuni de radio sau televiziune.
În după-amiaza primei zile, miercuri, are loc o singură sesiune de vot. În zilele următoare, sunt două tururi de scrutin dimineaţa şi două după-amiaza. După numărarea voturilor, toate buletinele de vot sunt arse. Dacă scrutinul a fost neconcludent, un coş de fum poziţionat deasupra Capelei Sixtine emite fum negru. Dacă este ales un Papă, din coşul de fum iese fum alb. Dacă electorii nu ajung la un acord cu privire la un candidat după trei zile de vot, se acordă o pauză de până la o zi pentru rugăciune.
Când unul dintre cardinali va fi ales, acesta va fi întrebat în latină: Accepţi alegerea ta canonică ca Suveran Pontif? (Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Cum vrei să fii numit? (Quo nomine vis vocari?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical.
După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piaţa Sfântul Petru. Cardinalul protodiacon anunţă apoi credincioşilor alegerea şi numele noului Suveran Pontif cu celebra strigare: „Annuntio vobis gaudium magnum; Habemus Papam”.
La sfârşitul conclavului, noul Suveran Pontif se retrage în aşa-numita „Cameră a lacrimilor”, adică sacristia Capelei Sixtine, unde va îmbrăca pentru prima dată veşmintele papale – pregătite în trei mărimi – cu care se va prezenta mulţimii de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, la vederea fumului alb şi la auzul clopotelor care vor răsuna a sărbătoare. Imediat după aceea, noul Papă dă binecuvântarea apostolică Urbi et Orbi din loggia Bazilicii Sfântul Petru.
Momentul începerii Conclavului este stabilit de normele Constituţiei apostolice a Sfântului Ioan Paul al II-lea, Universi Dominici Gregis, actualizată de papa Benedict al XVI-lea de două ori cu Motu Proprio (11 iunie 2007 şi 22 februarie 2013). Potrivit Constituţiei, conclavul – din latinescul cum clave, care înseamnă închis cu cheie – începe între a cincisprezecea şi a douăzecea zi de la moartea papei, după Novendiali, cele nouă zile de liturghii pentru odihna veşnică a Suveranului Pontif decedat.
Alegerea papei este urmărită cu mare interes în întreaga lume, chiar şi în ţări fără o populaţie catolică numeroasă. Se estimează că există 1,4 miliarde de catolici în întreaga lume.
