Ziua Mondială a Diabetului este marcată, de peste două decenii, în 14 noiembrie, autorităţile din domeniul sănătăţii publice anunţând că, la nivel naţional şi local, în această lună se desfăşoară activitatea de colectare a datelor privind evaluarea sănătăţii şi accesului la serviciile de sănătate conform metodologiei unitare OPHELIA. La nivelul comunităţilor se desfăşoară colectarea de date privind nivelul de alfabetizare în domeniul sănătăţii al pacienţilor cu boli cardio-vasculare şi diabet zaharat, utilizând un chestionar. Statisticile realziate în România, care datează din anul 2022, arată că 6 din 10 diabetici au cel puţin o complicaţie.
”În România, în anul 2022, se aflau în evidenţa cabinetelor medicale de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice 1,27 milioane de persoane cu diabet zaharat. Dintre pacienţii cu diabet zaharat aflaţi în evidenţă, 6 din 10 persoane aveau cel puţin o complicaţie: 16,8% aveau polineuropatie şi accident vascular cerebral, 13,8% aveau retinopatii (afectarea ochilor), 9,8% arteriopatie obliterantă. Pentru a reduce povara acestei afecţiuni este nevoie de implicare atât din partea decidenţilor, a sistemului de sănătate, cât şi a comunităţilor. Doar lucrând împreună se poate reduce riscul de diabet zaharat la nivel populaţional şi se poate asigura accesul echitabil al tuturor oamenilor la metode de depistare precoce, la tratament şi îngrijiri cuprinzătoare şi de calitate”, transmite, printr-un comunicat de presă, DSP Dâmboviţa, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului.
În contextul acestor date, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), implementează proiectul ”JACARDI – Prevention of NCDs – cardiovascular diseases and diabetes”, acţiune comună a statelor membre ale Uniunii Europene (EU4H-2022-JA-03) derulată în alte 21 ţări europene. Scopul acestui proiect este reducerea poverii bolilor cardiovasculare (BCV) şi a diabetului (DZ), precum şi a factorilor de risc asociaţi, atât la nivel individual, cât şi la nivel social.
”În cadrul proiectului, INSP implementează activităţi al căror scop este creşterea nivelului de alfabetizare în domeniul sănătăţii al pacienţilor cu boală cardiovasculară şi diabet zaharat şi pentru îmbunătăţirea autogestionării situaţiei lor medicale, precum şi a capacităţii de răspuns atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi la nivelul societăţii civile şi al autorităţilor locale, pentru a preveni şi diagnostica precoce complicaţiile BCV şi DZ şi pentru a creşte aderenţa pacieţilor la tratament şi la modificări ale stilului de viaţă. Astfel, în această lună se desfăşoară activitatea de colectare a datelor privind evaluarea sănătăţii şi accesului la serviciile de sănătate conform metodologiei unitare OPHELIA, la nivel naţional şi local. La nivelul comunităţilor se desfăşoară colectarea de date privind nivelul de alfabetizare în domeniul sănătăţii al pacienţilor cu BCV şi DZ, utilizând un instrument predefinit, respectiv un chestionar; aplicarea acestuia la nivelul comunităţii fiind realizată cu sprijinul asistentelor medicale comunitare; colectarea de date se realizează în 1-2 localităţi din fiecare judeţ, adică un număr de aproximativ 8200 de chestionare”, precizează documentul citat.
În urma analizei datelor colectate vor fi dezvoltate vigniete – studii de caz bazate pe dovezi, dar fictive – corespunzătoare diferitelor profiluri identificate, corelate cu modul în care alfabetizarea în domeniul sănătăţii şi capacitatea de răspuns a serviciilor afectează capacitatea membrilor comunităţii de a-şi gestiona sănătatea lor şi a familiilor; acestor profiluri identificate li se vor adresa intervenţiile ulterioare din cadrul proiectului.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii implementează o strategie privind diabetul, ţintele propuse pentru a fi atinse până în anul 2030 fiind ca 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate, 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al glicemiei, 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un bun control al tensiunii arteriale, 60% dintre persoanele cu diabet peste 40 de ani să primească statine şi toate persoanele cu diabet zaharat de tip 1 să aibă acces la tratament cu insulină la preţuri accesibile şi la automonitorizarea glicemiei.
