Într-un discurs pre-electoral referitor la buget, ministrul irlandez de Finanţe Jack Chambers a declarat marţi că recenta hotărâre a Curţii Europene de Justiţie a oferit ţării venituri unice ”care au capacitatea de a fi transformatoare”.
Chambers a spus că performanţa economică viitoare a Irlandei va depinde de modul în care programul de infrastructură al ţării este prioritizat şi implementat în următorul deceniu, adăugând că este ”imperativ” să nu se folosească injecţia de numerar ”pentru cheltuielile de zi cu zi sau pentru a restrânge baza de impozitare. ”
”Este opinia acestui guvern că ar trebui să folosim aceste venituri pentru a aborda provocările cunoscute cu care ne confruntăm în infrastructura locuinţelor, energiei, apei şi transporturilor”, a spus Chambers.
Comentariile sale vin la trei săptămâni după ce Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) s-a pronunţat împotriva Apple cu privire la afacerile sale fiscale din Irlanda.
Decizia de referinţă, despre care instanţa a considerat-o definitivă, spunea că Apple trebuie să plătească Irlandei impozite retroactive de miliarde de euro.
Hotărârea CEJ a fost salutată de susţinătorii justiţiei fiscale, precum şi de şefa pentru concurenţă a UE, Margrethe Vestager, care a descris decizia drept ”un câştig uriaş” pentru cetăţenii europeni.
Apple a declarat la acea vreme că a fost dezamăgită de decizie, în timp ce guvernul irlandez a spus că poziţia sa a fost întotdeauna că ”nu acordă tratament fiscal preferenţial niciunei companii sau contribuabililor”.
Ministerul de Finanţe din Irlanda a estimat marţi că veniturile din impozite vor ajunge la 105,7 miliarde de euro în acest an, o creştere cu 13,6 miliarde de euro faţă de o estimare anterioară, determinată în principal de veniturile din impozitul pe profit şi de veniturile din decizia CEJ.
Irlanda, care serveşte drept bază pentru Apple în UE, are una dintre cele mai scăzute rate de impozitare a companiilor din blocul de 27 de naţiuni. Ani de zile, micul stat membru al UE a susţinut că producătorul de iPhone nu ar trebui să fie nevoit să ramburseze ţării taxele neplătite. Ea a contestat cazul pe fondul temerilor că ar putea ameninţa capacitatea ţării de a atrage investiţii de la companii dornice să-şi limiteze impozitul pe veniturile din străinătate.
Cu toate acestea, hotărârea CEJ din 10 septembrie a confirmat decizia Comisiei Europene din 2016 conform căreia ţara i-a acordat gigantului tehnologic din SUA ”ajutor ilegal pe care Irlanda trebuie să îl recupereze”.
Irlanda, care trebuie să organizeze alegeri generale până în martie anul viitor, se află în prezent într-o poziţie neobişnuită, de a avea un excedent bugetar de câteva miliarde de euro.
The Dublin Chamber, un grup de lobby care reprezintă peste 1.000 de întreprinderi din capitala irlandeză, a declarat că salută angajamentul de a investi veniturile din decizia CEJ în infrastructuri esenţiale.
