Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019.
Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victimelor terorismului (21 august), tocmai pentru a sublinia legătura dintre cele două realități: violența motivată de ură și atacurile care lovesc oameni doar pentru ceea ce cred sau nu cred.
Rezoluția condamnă cu tărie violența în formă continuă și actele de terorism care vizează persoane, inclusiv persoane aparținând unor minorități religioase, pe baza sau în numele religiei sau al credinței. Statele membre ONU și-au reafirmat condamnarea neechivocă a tuturor actelor, metodelor și practicilor de terorism și extremism violent care conduc la terorism, sub toate formele și manifestările sale, oriunde și de către oricine, indiferent de motivație, și au reiterat că terorismul și extremismul violent nu pot și nu trebuie asociate cu nicio religie, naționalitate, civilizație sau grup etnic.
Libertatea de religie sau de credință, libertatea de opinie și de exprimare, dreptul la întrunire pașnică și dreptul la libertatea de asociere sunt interdependente, inter-relaționale și complementare, potrivit site-ului www.un.org/en/observances/religious-based-violence-victims-day. Toate drepturile specifice sunt consacrate în articolele 18, 19 și 20 din Declarația universală a drepturilor omului. Respectarea acestor drepturi joacă un rol important în lupta împotriva tuturor formelor de intoleranță și a discriminării bazate pe religie sau pe credință.
Dezbaterea deschisă, constructivă și respectuoasă a ideilor, precum și dialogul interreligios și intercultural, la nivel local, național, regional și internațional, pot juca un rol pozitiv în combaterea urii religioase, instigării și violenței. În plus, exercitarea dreptului la libertatea de opinie și de exprimare și respectarea deplină a libertății de a căuta, primi și distribui informații pot juca un rol pozitiv în consolidarea democrației și în combaterea intoleranței religioase.
Comemorarea victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței nu e suficientă dacă rămâne doar un discurs, arată www.un.org. Trebuie legată de măsuri concrete: investigarea atacurilor, pedepsirea făptașilor, protecția locurilor de cult, sprijin pentru victimă și pentru cei care apără libertatea religioasă. Educația joacă un rol central. Când tinerii învață să vadă diferența de credință ca pe o realitate normală, nu ca pe o amenințare, șansele de polarizare scad. Dialogul intereligios autentic poate reduce tensiunile, la fel și responsabilitatea liderilor politici, religioși, din media și din mediul online de a nu alimenta ura.
Fiecărei persoane, indiferent de locul în care locuiește, ar trebui să i se garanteze dreptul de a avea, de a nu avea, de a alege sau de a schimba, de a practica și de a manifesta o religie sau o credință și de a nu fi discriminată. În conformitate cu Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, Uniunea Europeană lucrează fără încetare pentru a limita încălcările și abuzurile libertății de religie sau de credință, conform site-ului www.consilium.europa.eu.
‘Deși majoritatea țărilor cu cele mai multe astfel de acte de violență, conform rapoartelor ONU, par a fi departe de granițele Europei, acte de discriminare, agresiune (în special în mediul online) și intoleranță au loc inclusiv în țările comunității europene. Devine, astfel, datoria noastră a tuturor de a condamna astfel de gesturi și de a ne exprima solidaritatea, sprijinul și empatia față de victimele lor’, punctează site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte, culte.gov.ro. AGERPRES (Documentare – Horia Plugaru, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
