Sărbătorirea Zilei Limbii Spaniole în cadrul Națiunilor Unite (‘Día del Idioma Espanol en las Naciones Unidas’) pe 23 aprilie este legată de comemorarea marelui geniu al literaturii spaniole, Miguel de Cervantes, autorul lucrării ‘El Ingenioso Hidalgo Don Quijote de la Mancha’. Întâmplător, data presupusă a morții sale – 23 aprilie 1616 – coincide cu cea a celui mai prestigios dramaturg englez, William Shakespeare, astfel că ambele limbi sunt aniversate în această zi.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis un mesaj în limba spaniolă pentru această ocazie, publicat pe pagina https://www.un.org/:
‘Astăzi sărbătorim o limbă care unește țărmurile, păstrează amintirile și apropie lumile.
Spaniola poartă cu ea secole de istorie, o imensă bogăție culturală și vocea a sute de milioane de oameni.
În cuvintele sale sălășluiesc poezia și viața de zi cu zi.
Amintirea și imaginația.
Lupta pentru demnitate și speranța pentru un viitor mai bun.
La Națiunile Unite, spaniola este o expresie vie a multilingvismului care întărește munca noastră și aprofundează multilateralismul.
Ne ajută să ne înțelegem mai bine unii pe alții, să ascultăm mai atent și să deschidem spații pentru înțelegere în vremuri de divizare.
A sărbători spaniola înseamnă a sărbători un izvor de reuniune, creativitate și solidaritate între popoare.
Fie ca această limbă să continue să unească vocile și să împletească cooperarea între națiuni pentru a construi o lume mai pașnică, mai dreaptă și mai umană.’
Spaniola este a doua cea mai vorbită limbă din lume după numărul de vorbitori nativi, iar cea mai mare țară vorbitoare de limbă spaniolă este Mexicul. În 2024, numărul vorbitorilor de spaniolă a depășit pentru prima dată 600 de milioane, conform ungeneva.org/.
Potrivit statisticilor ONU, Statele Unite au peste 65 de milioane de cetățeni de origine hispanică.
Limba spaniolă face parte din curentul lingvistic indo-european și își are originea în latină, notează https://nationaltoday.com/. Din limbile romanice occidentale derivă iberica, care se va diviza ulterior în castiliană, portugheză și spaniolă. După căderea Imperiului Roman, fiecare stat a început să-și dezvolte dialectul și scrierea. Limba spaniolă, la începuturile sale, este descrisă ca un amestec de latină rudimentară și limbi locale, cu trei etape diferite de dezvoltare.
Prima etapă este considerată în timpul căderii Imperiului Roman de Vest, în secolul al V-lea, și apariția regatelor în Iberia. A doua etapă a fost în timpul și după cucerirea maură a Iberiei, în care invadatorii arabi-berberi din Africa de Nord au condus peninsula, în secolul al IX-lea. În această perioadă, araba a avut o mare influență nu numai asupra limbii, ci și asupra culturii iberice. În tot acest timp, deși limba a continuat să evolueze, totuși nu a câștigat statutul de a fi recunoscută ca o limbă propriu-zisă. A treia etapă a evoluției limbii a fost înființarea Regatului Castiliei în secolul al XIII-lea. Răsturnarea berberilor din țară i-a determinat pe ibericii locali să restaureze rădăcinile post-latine ale limbii, dându-i astfel o nouă scriere și un nou dialect, care au evoluat în cele din urmă în spaniolă.
Cuceririle spaniole din America și apariția ulterioară a Imperiului Spaniol au reprezentat factorul determinant pentru ca spaniola să dobândească statutul de limbă internațională.
Nu mai puțin de 4.000 de cuvinte din limba spaniolă actuală provin din arabă, dintre care câteva exemple ar fi: ‘aceituna’ (măslină), ‘azucar’ (zahăr), ‘almohada’ (pernă), ‘arroz’ (orez), algebra (algebră), cifra (cifră), elixir (elixir), hazana (inspravă), sorbete (sorbet).
După formarea Națiunilor Unite, spaniola s-a numărat printre cele șase limbi alese ca limbi oficiale.
În iulie 2024, spaniola a devenit a treia limbă oficială a Conferinței de la Haga de Drept Internațional Privat.
