Ziua mondială a hepatitei este marcată anual pe 28 iulie, cu scopul de a intensifica eforturile naționale și internaționale privind hepatita, o inflamație a ficatului care provoacă boli hepatice grave și chiar cancer hepatic, în condițiile în care hepatita virală continuă să fie o cauză majoră de îmbolnăvire și deces care pot fi prevenite, la nivel mondial, scrie site-ul who.int/.
A fost aleasă data de 28 iulie, fiind vorba despre ziua de naștere a omului de știință și laureat al Premiului Nobel, Dr. Baruch Blumberg, care a descoperit virusul hepatitei B (VHB) și a dezvoltat un test de diagnostic și un vaccin împotriva acestuia.
Tema din 2026 este ‘Hepatitis: Let’s Break It Down’, un apel la eliminarea barierelor care stau între pacienți și serviciile ce le pot salva viața, în contextul în care instrumentele necesare pentru eliminarea hepatitei virale există deja. Vaccinurile eficiente, metodele precise de diagnostic, tratamentele curative pentru hepatita C și terapiile pe termen lung pentru hepatita B pot preveni infecțiile, pot salva vieți și pot reduce incidența cancerului hepatic și a cirozei. Cu toate acestea, milioane de oameni rămân nediagnosticați, netratați sau în imposibilitatea de a accesa îngrijirile medicale din cauza stigmatizării, a nivelului scăzut de informare, a lacunelor din sistemul de sănătate și a inegalităților persistente, atrage atenția OMS, în contextul zilei din 2026.
Campania pentru anul 2026 îndeamnă la transformarea dovezilor științifice în acțiune prin intermediul unui angajament politic consolidat, al unor investiții susținute și al eforturilor de extindere a accesului echitabil la prevenție, testare, tratament și îngrijire.
OMS atrage atenția asupra statisticilor care arată că 287 de milioane de oameni trăiau cu hepatite cronice de tip B sau C, că doar 45% dintre bebeluși au primit vaccinul împotriva hepatitei B în primele 24 de ore de la naștere și că 1,3 milioane de oameni au murit din cauza hepatitei cronice B și C în 2024.
Hepatita este inflamația ficatului, fiind cel mai adesea cauzată de infecții virale (de tip A, B, C, D, E). Poate fi provocată însă și de consumul excesiv de alcool, anumite medicamente sau afecțiuni autoimune.
Există 5 tipuri de virusuri hepatitice – A, B, C, D și E. Toate aceste virusuri pot provoca infecții acute și inflamația ficatului, însă infecția cu virusurile hepatice B, C și D poate duce, de asemenea, la hepatită cronică, aceasta putând evolua spre ciroză și cancer hepatic. Se estimează că circa 15 milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B, iar 14 milioane cu hepatită C numai în zona europeană. Majoritatea acestor persoane nu știu că sunt infectate și continuă să fie purtătoare ale virusului. Prin urmare, ele prezintă un risc ridicat de a dezvolta boli hepatice cronice grave și pot transmite virusul altor persoane fără a ști acest lucru, se mai arată pe who.int/.
Eforturile de combatere a hepatitelor virale ar trebui să se concentreze pe creșterea gradului de conștientizare cu privire la această boală, pe îmbunătățirea prevenirii prin promovarea vaccinării, a practicilor sexuale sigure și a tehnicilor de injectare în condiții de siguranță, precum și pe asigurarea unui acces echitabil la testare și tratament pentru toți cei care au nevoie de acestea.
Inițiativa marcării Zilei mondiale a hepatitei a fost luată în 2008 de către Alianța Mondială pentru Hepatită (AMH), în 2010 urmând să fie adoptată prima rezoluție a AMH în privința hepatitei virale, potrivit worldhepatitisalliance.org/.
Prima zi mondială a hepatitei a fost marcată în mod oficial în 2011.
Un summit inaugural al hepatitei a avut loc în Glasgow, Scoția, în 2015. A urmat un altul în 2017, în Brazilia.
