Într-un moment de transformare pentru egalitatea globală, Adunarea Generală a ONU a adoptat o nouă rezoluție în decembrie 2024, lansând cel de-al Doilea Deceniu Internațional pentru Persoanele cu Descendență Africană. Desfășurat în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2034, acest deceniu are ca temă ‘Persoanele de origine africană: recunoaștere, dreptate și dezvoltare’ (‘People of African Descent: Recognition, Justice, and Development’), potrivit https://www.un.org/.
Bazându-se pe progresele deceniului precedent, această inițiativă își propune să amplifice eforturile globale în direcția justiției și dezvoltării persoanelor de origine africană, prin promovarea colaborării între guverne, organizații și comunități.
Anul 2024 a fost ultimul din Deceniul Internațional pentru Persoanele de Origine Africană, o inițiativă lansată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a recunoaște persoanele din America cu origini africane ca un grup distinct ale cărui drepturi ale omului trebuie protejate. Prin această sărbătoare, Națiunile Unite își propun să promoveze contribuțiile extraordinare ale diasporei africane din întreaga lume și să elimine toate formele de discriminare împotriva persoanelor de origine africană.
Organizația Națiunilor Unite condamnă ferm practicile violente continue și utilizarea excesivă a forței de către organizațiile destinate aplicării măsurilor legale împotriva africanilor și a persoanelor de origine africană și condamnă rasismul structural în sistemele de justiție penală din întreaga lume. Organizația încadrează, de asemenea, comerțul transatlantic cu sclavi ca fiind unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria umanității și susține demnitatea umană și egalitatea pentru victimele sclaviei, comerțului cu sclavi și colonialismului, în special pentru persoanele de origine africană din diaspora.
La 14-17 aprilie 2026 a avut loc a cincea sesiune a Forumului permanent al ONU privind persoanele de origine africană, desfășurat la Geneva.
O altă conferință importantă a avut loc la Accra, în iunie 2026, la care au participat reprezentanți din peste 80 de țări, unde a fost adoptat un cadru în 19 puncte pentru justiția reparatorie. Acesta solicită scuze oficiale, despăgubiri, măsuri legate de datorii și restituirea bunurilor culturale, a arhivelor și a rămășițelor umane legate de sclavie și colonialism, potrivit publicației The Guardian.
În august 2026, președintele Ghanei, John Dramani Mahama, a descris repatrierea ca un drept al persoanelor de origine africană. Ghana are deja un mecanism privind dreptul de domiciliu, care permite persoanelor eligibile de origine africană să obțină drepturi de ședere/muncă, menționează publicația amintită.
