La 31 mai este marcată Ziua geniștilor militari.
Alegerea datei de 31 mai face trimitere la momentul 31 mai 1859, atunci când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Raportul nr. 1902 înaintat de Guvernul Moldovei prin care se propunea cererea de aprobare a construirii și întreținerii unui batalion de geniu destinat înaintării lucrărilor publice, conform http://www.mapn.ro.
Cu acel prilej s-a înființat prima unitate de luptă de geniu din armata română, respectiv Batalionul 1 Geniu.
În anul 1860, s-a înființat cel de-al doilea batalion de geniu, în Țara Românească. Ambele structuri urmau să constituie primul regiment de geniu.
Aceste prime unități de geniu aveau un efectiv de câte 1.000 de oameni, împărțiți în patru companii. Comandant a fost numit căpitanul Panait Donici, unul dintre organizatorii trupelor de geniu românești, potrivit volumului ‘Calendarul Tradițiilor Militare’ (2010).
Pe fondul problemelor financiare serioase, forțele au fost unificate într-un singur batalion în anul 1871.
Organizarea batalionului de geniu, înaintea Războiului de Independență, reunea un stat major, un pluton independent, o școală a trupei geniului și cinci companii (patru de săpători minari și una de pontonieri).
Trupele de geniu au contribuit la realizarea de lucrări la unități militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucția întrunită a trupelor, pentru ca în anii Războiului de Independență (1877-1878) să realizeze misiuni specifice – lucrări de fortificații pe malul Dunării, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliștioara-Măgura (14-31 august 1877), organizarea și executarea lucrărilor de fortificații în zona Plevnei și asigurarea comunicațiilor pentru nevoile trupelor românești și rusești din zonă, contribuind la obținerea victoriei de la Plevna împotriva Imperiului Otoman.
Această armă importantă a armatei române a cunoscut schimbări care vizau perfecționarea și înzestrarea sa.
La debutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate dintr-un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri și un batalion de specialități cu o companie aerostații.
În această perioadă a fost construit podul de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați și podul de la Cernavodă, pentru a nu permite inamicului folosirea acestora în timpul manevrelor, dar și lucrările importante din zonele bătăliilor de la Mărăști și Oituz din vara anului 1917.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/AGERPRES FOTO
În memoria eroilor geniști militari, a fost ridicat, în București, monumentul ‘Leul’, pe soclul căruia este așezată inscripția: ‘Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului’ – ‘Eroilor din arma geniului 1916-1919’.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Contribuția acestei arme s-a oglindit în realizarea unor importante obiective economice, asemenea platformelor industriale, modernizărilor portuare, irigațiilor, Transfăgărășanului și Canalului Dunăre-Marea Neagră, dar și la nivelul dezvoltării sau întreținerii rețelei de drumuri și de căi ferate naționale. În perioada interbelică, începând cu 1936, și-au adus aportul la sistemul de fortificații de la granița de vest a României.
Începând cu 8 martie 1996, România a participat la misiunea IFOR/NATO din Bosnia și Herțegovina, cu un batalion de geniu (Batalionul 96 Geniu), cu un efectiv de 200 de militari, misiunea de bază a acestuia constând în asigurarea libertății de mișcare a forței militare internaționale în teatrul de operații, în conformitate cu Hotărârile Parlamentului nr. 23 și 43/1995 și cu Hotărârea de Guvern nr. 63 din 7 februarie 1996, conform www.mae.ro. În cadrul acestei dislocări, geniștii români au îndeplinit 124 de misiuni diverse pe întreg teritoriul Bosniei-Herțegovina, într-o zonă ce acoperea peste 350 km de la Nord la Sud și peste 300 Km de la Est la Vest, în Republica Srpska și în Federația Croato-Musulmană. Iar, din august 2003 până în 2007, a fost dislocat un detașament de geniu în teatrul de operații din Irak, ofițeri și subofițeri de geniu au îndeplinit funcții în diferite comandamente ale NATO, fie în cadrul unora permanente, fie în cadrul celor dislocate în teatrele de operații din Afganistan.
Având în vedere creșterea amenințărilor specifice din teatrele de operații, a fost înființată o nouă specialitate a armei geniu, EOD – ‘Explosive Ordonance Disposal’, care a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare aparte.
Structurile de geniu ale armatei române au participat în misiuni internaționale sub comandă americană sau sub egida NATO.
