La 31 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua internațională a Mării Negre, prin care se evidențiază importanța deosebită pe care o are acest ecosistem, ca sursă de viață și ca resursă pentru activitățile maritime. În urmă cu 30 de ani, la această dată, era semnat, la Istanbul, primul Plan Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, document ce asigură implementarea prevederilor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, cunoscută și sub numele de Convenția de la București.
Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării a fost semnată la București, la 21 aprilie 1992, și ratificată de România prin Legea nr. 98/1992, publicată în Monitorul Oficial nr. 242 din 29 septembrie 1992. Convenția este principalul instrument juridic regional prin care statele riverane Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina) se angajează să coopereze pentru protecția mediului marin, prevenirea și reducerea poluării și conservarea resurselor vii. Ea stabilește obligații privind prevenirea poluării din surse terestre, de la nave, din activități de exploatare, precum și cooperarea în caz de accidente poluante, potrivit https://legislatie.just.ro/.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Convenția a fost elaborată având în vedere: degradarea ecosistemului Mării Negre și vulnerabilitatea acestuia; necesitatea cooperării internaționale pentru prevenirea poluării transfrontaliere; principiile dreptului internațional privind protecția mediului marin; recomandările Conferinței ONU de la Stockholm (1972) și Agenda 21 (Rio, 1992), indică https://drept.ucv.ro/.
Anexa Convenției cuprinde trei protocoale: 1. protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; 2. cooperarea în combaterea poluării cu petrol și alte substanțe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situații de urgență; 3. protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenția, cât și Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Această convenție rămâne un pilon esențial al cooperării regionale pentru protecția mediului marin al Mării Negre.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenției, fapt pentru care are obligația de a pune în aplicare Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, instrument de lucru și de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susține financiar programul de monitorizare național integrat al factorilor fizico-chimici și biologici al Mării Negre. Rezultatele obținute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătățirea stării ecologice a Mării Negre. Totodată, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este responsabil cu implementarea Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin a cărui obiectiv este atingerea stării ecologice bune a mediului marin. Pentru atingerea acestui deziderat a fost aprobată Hotărârea de Guvern 432/2020 privind aprobarea Programului de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră care conține 30 de măsuri noi pe lângă cele existente pentru protecția și conservarea biodiversității marine, reducerea și eliminarea poluării cu deșeuri marine inclusiv plastic, contaminanți.
Balcic – Bulgaria.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
Implementarea prevederilor Convenției este susținută de Comisia pentru protecția Mării Negre împotriva poluării și de Secretariatul său permanent, cu sediul la Istanbul, Turcia. Comisia Mării Negre este alcătuită din câte un reprezentant al fiecăreia dintre părțile contractante la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Este prezidată pe principiul rotației. Comisia Mării Negre se întrunește cel puțin o dată pe an și la cererea oricăreia dintre părțile contractante, în orice moment, potrivit https://www.blacksea-commission.org/.
Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniștrii cu atribuții în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele șase țări au semnat, în Ucraina, Declarația de la Odesa, care formulează o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor, se arată pe https://www.blacksea-commission.org/. Declarația conține un orar al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre, dezvoltând și detaliind ideile Convenției de la București, în acord cu deciziile Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.
Foto: (c) NONA JALBA/AGERPRES FOTO
Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre – Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale (GEF), cu scopul de a consolida și de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici și al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării și pentru protejarea biodiversității, se arată pe https://www.marinespecies.org/ și pe https://unepgrid.ch.
În 1996, era semnat, la Istanbul, în cadrul Conferinței Miniștrilor Mediului din țările riverane Mării Negre (30-31 octombrie), primul Plan Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, de către cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră promovează colaborarea tuturor țărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin, fiind rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 țări, pescuitul excesiv și deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră în ultimii 35 de ani.
Foto: (c) ALINA PAUN/AGERPRES FOTO
Un alt pas important a fost făcut în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou Protocol la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea biodiversității și a cadrului natural, conform https://www.blacksea-commission.org/. Legea nr. 218 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, a fost adoptată de Parlamentul României la 24 noiembrie 2011 și publicată în Monitorul Oficial nr. 859 din 6 decembrie 2011, potrivit https://legislatie.just.ro/.
Planul Strategic de Acțiune a fost actualizat și aprobat în 2009, la Sofia, și a fost conceput ca un instrument de lucru esențial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea și monitorizarea politicilor și strategiilor de mediu pentru reducerea și eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversității ecologice a ecosistemului Marea Neagră.
În 2016 au fost adoptate mai multe documente importante, precum Programul integrat de monitorizare și evaluare a Mării Negre (BSIMAP) pentru perioada 2017-2022 și un format de raportare anuală bazat pe indicatori; de asemenea, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) cu partenerii din regiunea Mării Mediterane – UNEP/MAP (Convenția de la Barcelona). Programul BSIMAP adoptat prevede armonizarea obiectivelor privind calitatea ecosistemului – regăsite în Planul strategic de acțiune pentru Marea Neagră (2009), documentul principal care definește punerea în aplicare a Convenției de la București – cu prevederile Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin (MSFD). Totodată, acesta vizează definirea ‘stării ecologice bune’ (GES) pentru Marea Neagră și stabilește liste comune de indicatori și parametri de raportare, coordonate cu partenerii din cadrul UNEP, Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană și Marea Neagră (FAO), Acordului ACCOBAMS și Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR).
Imagine din Istanbul.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
Comisia pentru Marea Neagră a făcut, de asemenea, pași importanți în abordarea problemelor legate de gestionarea deșeurilor marine în Marea Neagră. Cu sprijinul colegilor din cadrul Convenției de la Barcelona, au fost elaborate și adoptate, în 2018, proiectul Planului regional de acțiune privind deșeurile marine, precum și Ghidul de monitorizare a deșeurilor marine pentru Marea Neagră. În prezent, Comisia pentru Marea Neagră colaborează cu UNEP/MAP la stabilirea valorilor de referință pentru deșeurile marine, pregătind un raport regional pe această temă, precum și un capitol dedicat deșeurilor marine în cadrul programului BSIMAP, conform https://www.unep.org/.
***
Marea Neagră, cu o lungime a țărmului de 4.358 km, un volum de apă de 529.955 km cubi și o suprafață de 423.488 km pătrați, este o mare intercontinentală, situată între Europa de sud-est și Asia Mică, care scaldă țărmurile României (pe 234 km lungime), Bulgariei, Turciei, Rusiei, Ucrainei și Georgiei. Comunică cu Marea Marmara prin strâmtoarea Bosfor (30 km lungime), cu Marea Egee prin strâmtoarea Dardanele, iar prin strâmtoarea Kerci (41 km lungime), comunică cu Marea Azov. În Marea Neagră se varsă fluviile Dunărea, Nistru, Bug, Nipru, conform lucrării ‘Enciclopedia geografică a României’ (Editura Enciclopedică, 2002).
Desemnată zonă special protejată, Marea Neagră are o formă ovală (mai lată în partea de vest și mai îngustă în est), cu țărmuri puțin crestate, însoțite de numeroase limane (nord-vest). Salinitatea este scăzută (15-22‰), iar compoziția chimică este complexă (clorurată, bromurată, sulfată, sodică, magneziană, hipertonă), radioactivitate foarte mică și oxigenarea la suprafață, foarte mare. Din cauza lipsei curenților verticali, la adâncimi aflate sub 180 de metri (limită care se pare că s-a ridicat cu câțiva metri, ca urmare a poluării, a eutrofizării ș.a.), se acumulează hidrogen sulfurat, fapt ce nu permite decât prezența unor bacterii sulfuroase. Mareele au un caracter semidiurn, sunt reduse ca amplitudine (8-12 cm) și au o perioadă medie de 12 ore și 25 minute.
Flora săracă, de origine mediteraneană, este reprezentată, îndeosebi, prin alge roșii și iarbă de mare. Fauna este diversă, cu cca 1.500 de specii, în zona litorală (moluște, crustacei, căluți de mare, guvizi ș.a.), bentonică (calcan, limbă de mare etc.), pelagică (hamsii, heringi, delfini, o specie de rechin, de mici dimensiuni etc.).
***
În perioada 30-31 octombrie 2026, la Universitatea Națională ‘I.I. Mecinikov’ din Odesa, Ucraina, are loc în format hibrid, simpozionul ‘Ziua Mării Negre 2026’, care își propune să reunească cercetători din diverse domenii pentru a explora Marea Neagră și regiunea extinsă a acesteia, printr-o gamă largă de perspective disciplinare și interdisciplinare. Sunt binevenite lucrări de cercetare privind hidrologia și oceanografia Mării Negre, cu un accent deosebit pe procesele marine și costiere, hidrodinamică, resursele de apă, variabilitatea și schimbările climatice, dinamica mediului, precum și pe funcționarea și reziliența ecosistemelor acvatice. De asemenea, sunt încurajate contribuțiile care abordează monitorizarea mediului, poluarea, biodiversitatea, serviciile ecosistemice și gestionarea durabilă a Mării Negre. Programul oferă, totodată, o platformă pentru cercetări interdisciplinare privind dimensiunile mai largi ale regiunii Mării Negre, inclusiv societățile, istoria și patrimoniul cultural, limbile și literatura, politica și relațiile internaționale, dreptul, economia și alte subiecte conexe. Cercetătorii, cadrele universitare și experții din diverse domenii sunt invitați să depună lucrări în care să prezinte rezultatele cercetărilor lor, potrivit https://onu.edu.ua/.
