Ziua internațională împotriva violenței și a bullying-ului la școală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în 2026 în 5 noiembrie, care este prima zi de joi a lunii, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/.
În acest an, tema zilei este ‘Every learner safe and well: From promise to practice’ (‘Fiecare elev în siguranță și bunăstare: De la promisiune la practică’), care se concentrează pe siguranță și starea de bine, reflectând o abordare care reunește întreaga școală în jurul prevenirii violenței, sănătății mintale și sprijinului psihosocial, susținerii cadrelor didactice, incluziunii și siguranței digitale. Aceasta presupune, de asemenea, transpunerea angajamentelor globale în practică, prin acțiuni susținute la nivelul întregului sector educațional.
Evenimentul din 2026 marchează începutul celui de-al doilea ciclu de cinci ani al acestei zile internaționale, într-un moment în care atenția globală este din nou îndreptată către eradicarea violenței împotriva copiilor. A doua Conferință Ministerială Globală privind Eradicarea Violenței împotriva Copiilor, care va avea loc la Manila, în perioada 18-19 noiembrie 2026, va analiza progresele înregistrate după Conferința Ministerială de la Bogotá din 2024, inclusiv angajamentele asumate pentru crearea unor școli sigure și favorabile dezvoltării.
Cu această ocazie, UNESCO va organiza, la sediul său din Paris, o sesiune de informare și un dialog privind politicile, destinat statelor membre. În cadrul acestui eveniment, va fi prezentată activitatea UNESCO de sprijinire a unor medii de învățare sigure, incluzive, lipsite de violență și care promovează sănătatea. De asemenea, vor fi evidențiate resurse cheie ale UNESCO, precum: ‘Teaching with care: A practical guide for teachers to support mental health and well-being in schools’ (‘Predarea cu grijă: Un ghid practic pentru cadrele didactice privind susținerea sănătății mintale și a bunăstării în școli’) și ‘Connected and safe: Policy orientations to address online and technology-facilitated violence in education’ (‘Conectați și în siguranță: Orientări de politică pentru abordarea violenței online și a celei facilitate de tehnologie în educație’), mai notează site-ul https://www.unesco.org/.
***
Un număr semnificativ de copii și adolescenți din întreaga lume se confruntă, în fiecare zi, cu violența școlară și hărțuirea, inclusiv hărțuirea cibernetică, care le afectează negativ sănătatea, bunăstarea și educația.
În cadrul celei de-a 40-a Conferințe Generale a UNESCO, desfășurată în 2019, la Paris, prima zi de joi a lunii noiembrie a fost proclamată drept Ziua internațională împotriva violenței și a bullying-ului în școli, inclusiv a cyberbullying-ului. Statele membre UNESCO au recunoscut, odată cu declararea acestei zile, că violența în școală, sub toate formele sale, este o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, sănătate și bunăstarea acestora.
Cu acest prilej, un apel a fost lansat către toate statele membre UNESCO, partenerii ONU și alte organizații internaționale și regionale relevante, către societatea civilă, inclusiv către organizații neguvernamentale, persoane fizice și alte părți interesate pentru a contribui la promovarea, celebrarea și organizarea acestei zile internaționale. În această zi, elevii, părinții, membrii comunităților educaționale, autoritățile educaționale, o serie de sectoare și parteneri, inclusiv industria tehnologică, sunt invitați să ia parte la prevenirea tuturor formelor de violență și la promovarea unor medii sigure de învățare, atât de importante pentru sănătatea, bunăstarea și educația copiilor și tinerilor, potrivit https://unesdoc.unesco.org/.
Prima ediție a Zilei internaționale împotriva violenței și a bullying-ului la școală, inclusiv a cyberbullying-ului, a avut loc în 2020.
***
Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.unicef.org/, prin următoarele trei caracteristici: intenție, repetiție și putere. Un abuzator are intenția de a provoca durere, fie prin acte de violență fizică sau cuvinte ori printr-un comportament care rănește și o face în mod repetat. Băieții au mai multe șanse de a se confrunta cu bullying fizic, pe când fetele trăiesc mai des experiența bullying-ului psihologic. Bullying-ul este mai degrabă un tipar de comportament și mai puțin un incident izolat. De obicei, copiii care hărțuiesc au un statut social perceput ca fiind superior sau se află într-o poziție de putere, precum copiii care sunt mai mari, mai puternici sau cei care sunt percepuți a fi populari. Copiii cei mai vulnerabili se confruntă cu un risc crescut de a cădea victimă bullying-ului. Aceștia sunt de obicei copii din comunități marginalizate, copii din familii vulnerabile, copii cu identități de gen diferite, copii cu dizabilități sau copii migranți, ori refugiați etc. Bullying-ul se poate produce atât în mediul fizic cât și virtual.
Cyberbullying-ul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale și are loc pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați. Printre exemple se numără: răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de socializare; transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje; copierea identității unei persoane și transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva. Agresiunea de tip bullying față-în-față și cea în mediul online se pot petrece concomitent. Dar cyberbullying lasă amprente digitale – înregistrări care se pot dovedi utile și care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii, conform https://www.unicef.org.
