Aproape nouă din zece români (87%) consideră că animalele sălbatice sunt importante pentru ecosistemul din care fac parte și oamenii, iar 64% dintre aceștia cred că dispariția animalelor sălbatice influențează în rău calitatea vieții oamenilor, relevă o cercetare lansată astăzi de DataDiggers, companie de cercetare de piață cu prezență internațională. Cercetarea a avut loc în aprilie 2025, a țintit populația din mediul urban și rural suburban , cu vârste între 18 și 65 de ani, și s-a desfășurat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, reprezentativ național după vârstă și gen.
Ce faci dacă te întâlnești cu o ursoaică cu pui?
La întrebarea „Care e primul lucru pe care-l faci dacă te întâlnești cu o ursoaică cu pui?”, majoritatea celor chestionați au oferit răspunsuri care denotă că ar reacționa într-un mod adecvat pentru a evita o altercație: 48% s-ar îndepărta cu spatele, în liniște, iar 13% ar sta pe loc, până ce familia de urși se îndepărtează. Cu toate acestea, unii români ar face gesturi considerate riscante pentru o astfel de întâlnire, care ar putea face ca situația să degenereze într-un conflict.
Ursoaicele devin agresive doar dacă se simt amenințate de comportamentul omului – cum ar fi ca omul să se plaseze între ursoaică și pui, să îi sperie puii, să o streseze, să îi sprayeze inutil sau să asmută câinele asupra lor.
Cine sau ce îți provoacă cea mai mare teroare?
La întrebarea „Cine sau ce îți provoacă cea mai mare teroare, atunci când e vorba de urși sau de lupi?”, românii care au admis că se simt terorizați de urși și lupi au indicat mesajele RO-alert, relatările din mass media și autoritățile ca principalele surse de teroare – 31% se simt terorizați de mesajele RO-Alert, 25% de relatările din mass-media, 15% de mesajele lansate de autorități, 24% de urșii și lupii pe care i-au întâlnit de-a lungul timpului și în proporție de 4% de discuțiile cu prietenii și cunoscuții.
Unde ai văzut un urs de-aproape?
• Pentru cei mai mulți români care au văzut măcar un urs de aproape, întâlnirea a avut loc într-un mediu controlat (grădină zoologică, sanctuar) – 38% sau la șosea.
• 20% dintre respondenți au văzut un urs de-aproape pe Transfăgărășan, 12% pe Valea Prahovei, 11% în Brașov, 7% în Harghita / Covasna / Mureș.
• 5% dintre cei chestionați au văzut ursul de-aproape la ei în localitate.
• Doar 4% au văzut ursul în sălbăticie, la altitudine (departe de comunități).
Cum s-au comportat urșii?
La întrebarea „Cum s-a comportat ursul (sau urșii) cu care te-ai întâlnit?”, răspunsurile oferite au fost următoarele: M-a ignorat / nu a avut nicio reacție – 32%
• A plecat / s-a îndepărtat pașnic – 17%
• S-a speriat și a fugit – 8%
• S-a suit în copac – 1%
• S-a apropiat să îi dau de mâncare (10%)
• S-a apropiat, curios de prezența mea – 8%
• A fost agresiv / a dat să mă atace – 1%
Percepția românilor despre animalele sălbatice nu este nici pe departe atât de sumbră
La întrebarea „Ce părere ai despre animalele sălbatice din România, cum ar fi urșii și lupii?, cei mai mulți dintre respondenți au fost neutri (39%), 30% au răspuns „mai degrabă pozitivă”, 12% – „extrem de pozitivă” , 13% – „mai degrabă negativă” și 6% – „extrem de negativă”.
Marea majoritate a românilor consideră că protecția naturii și prevenția sunt cheia coexistenței cu urșii și cu lupii
La întrebarea „Cum crezi că e cel mai bine să ne ocupăm de urși și de lupi?”, cei mai mulți (61%) au spus că prin extinderea și protejarea strictă a ariilor naturale unde trăiesc animalele sălbatice, iar 56% au menționat măsuri care țin animalele sălbatice departe de oameni (de ex. tomberoane anti-urs, ridicarea zilnică a gunoaielor lăsate de turiști, garduri electrice, monitorizare video, patrulă de veghe etc.)
Așadar, cheia conviețuirii oamenilor cu animalele sălbatice stă în responsabilizarea autorităților, relatări echilibrate în mass media, utilizarea responsabilă a serviciului RO-Alert, protejarea strictă a habitatelor naturale ale animalelor sălbatice și educația de mediu.
