Acest rezultat reflectă schimbările în echilibrul de putere în Liban şi în Orientul Mijlociu în general, în condiţiile în care Hezbollahul şiit a fost puternic afectat de războiul cu Israel şi de pierderea aliatului său sirian Bashar al-Assad.
El indică de asemenea o revigorare a influenţei Arabiei Saudite într-o ţară unde rolul Riadului a fost mult timp eclipsat de Iran şi Hezbolalh.
În primul tur de scrutin, Aoun obţinuse doar 71 de voturi din cele 86 necesare, dar a trecut pragul în turul al doilea, cu 99 de voturi, a anunţat preşedintele parlamentului, Nahib Berri.
Alegerea a avut loc după o întâlnire între Joseph Aoun şi reprezentanţi ai blocurilor Hezbollahului pro-iranian şi al aliatului său, mişcarea Amal, care i-au asigurat majoritatea necesară pentru a câştiga.
Preşedinţia libaneză, rezervată unui creştin maronit în sistemul sectar libanez de împărţire a puterii, era vacantă din octombrie 2022, când a luat sfârşit mandatul lui Michel Aoun, facţiunile profund divizate fiind incapabile să convină asupra unui candidat în stare să întrunească numărul necesar de voturi.
Momentul favorabil a venit miercuri, când candidatul preferat de mult timp de Hezbollah, Suleiman Frangieh, s-a retras şi şi-a declarat sprijinul pentru Aoun, iar trimişii francezi şi saudiţi au avut întâlniri cu politicieni libanezi, pledând pentru alegerea acestuia, au declarat trei surse politice libaneze.
O sursă apropiată familiei regale saudite a afirmat că trimişii francezi, saudiţi şi americani i-au spus lui Berri, un aliat apropiat al Hezbollah, că asistenţa financiară internaţională – inclusiv din partea Riadului – depinde de alegerea lui Aoun.
‘Există un mesaj foarte clar din partea comunităţii internaţionale că ei sunt pregătiţi să sprijine Libanul, dar pentru aceasta este nevoie de un preşedinte, un guvern’, a declarat pentru Reuters, înaintea votului, Michel Mouawad, un deputat creştin care a votat pentru Aoun. ‘Noi am primit, într-adevăr, un mesaj de sprijin de la saudiţi’, a adăugat el.
Joseph Aoun, în vârstă de 60 de ani, a fost comandant al armatei libaneze din 2017, perioadă în care ajutorul american a continuat să vină către armată, ca parte a unei politici de lungă durată a SUA de susţinere a instituţiilor de stat spre a reduce influenţa Hezbollah.
Alegerea lui Joseph Aoun este primul pas spre revigorarea instituţiilor guvernamentale într-o ţară care nu mai avea nici preşedinte, nici guvern cu puteri depline după încheierea mandatului lui Michel Aoun.
Libanul, a cărui economie se află încă sub şocul colapsului financiar devastator din 2019, are nevoie urgentă de ajutor internaţional pentru reconstrucţia de după război, care, potrivit estimării Băncii Mondiale, a costat ţara 8,5 miliarde de dolari.
În primul său discurs în parlament, noul preşedinte a declarat că ‘astăzi începe o nouă eră’ în istoria ţării, în care statul va avea ‘monopolul armelor’.
Aoun a anunţat că va acţiona pentru ‘a consacra dreptul statului de a avea monopolul armelor’, după un război devastator între Hezbollah şi Israel, şi s-a angajat să poarte consultări rapide pentru numirea unui prim-ministru – care, conform sistemului libanez, trebuie să fie un sunnit -, precum şi să respecte ‘armistiţiul’ cu Israelul.
Ministrul de externe israelian, Gideon Saar, a ‘felicitat Libanul pentru alegerea unui nou preşedinte după o lungă criză politică’. ‘Sper că această alegere va contribui la stabilitatea ţării (…) şi la relaţii bune cu vecinii’, a scris el pe reţeaua X.
‘Felicităm Libanul frate pentru alegerea generalului Joseph Aoun la preşedinţia Republicii şi suntem dornici (…) să cooperăm în diferite domenii într-un mod care să servească intereselor comune ale ţărilor noastre’, a reacţionat şi ambasada Iranului la Beirut printr-un mesaj pe reţeaua X, potrivit AFP.
