Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat luni o serie de măsuri care să atenueze austeritatea adoptată de Guvernul Ciolacu 2 prin „ordonanţa trenuleţ”, acuzând că, în timp ce românii cer în stradă reluarea alegerilor începând cu turul II şi demiterea lui Klaus Iohannis, Guvernul Ciolacu 2 le îngheaţă veniturile şi vine cu noi taxe în domenii cheie pentru statul român. Potrivit AUR, reducerea cheltuielilor la stat s-ar putea face printr-o reformă administrativă, care să transfere o parte dintre angajaţii de la stat către zona privată.
”Aş dori să vorbesc despre patru sectoare care sunt grav afectate de creşterea taxelor. Este vorba de sectorul construcţiilor, sectorul agricol şi agroalimentar şi de sectorul IT. Ei prognozează că prin aceste modificări, aceste creşteri de taxe, vor mai colecta undeva la 4-5 miliarde de euro pe an. Afirmaţia oricum este una falsă, nu vor reuşi să colecteze aşa cum nici în anul 2024, atunci când au spus că prin creşterea performanţei de colectare a impozitelor, vor obţine vreo 10-20 miliarde de euro, nu au obţinut nimic, doar s-au împrumutat. Anul trecut, 30 miliarde de euro reprezintă deficitul bugetar, adică aproape 30% din valoarea totală a bugetului de stat. Noi vom încerca să prezentăm nişte soluţii alternative, nişte soluţii care să aducă valoarea adăugată, nu cele pe care Guvernul actual a decis să le facă şi care sunt specifice ţărilor din America de Sud”, a declarat Marius Lulea, în cadrul unei conferinţe de presă.
Prim-vicepreşedintele AUR a vorbit despre măsurile care ar putea să aducă bani la bugetul de stat, fără să afecteze veniturile românilor.
”În zona de construcţii, au propus creşterea taxelor, sigur că exprimarea folosită a fost că renunţăm la excepţiile fiscale. Este fals, ne trebuie să ţinem cont de realităţile din România. Preţurile în zona de construcţii sunt oricum foarte ridicate. Impozitul pe muncă este excesiv, iar în construcţii se foloseşte forţă de muncă. Noi venim cu o soluţie alternativă. (…) Trebuie să creştem numărul de angajaţi în următorii cinci ani, de la 5 milioane de angajaţi în zona privată la 7 milioane de angajaţi. (…) Deci noi propunem un model prin care să se crească baza de impozitare, să fie firme mai multe care plătesc firme mai mari şi mai mulţi angajaţi care să facă acest lucru (…) De aceea noi credem că un program guvernamental pentru construcţia de locuinţe sociale, completat cu un prevederi financiar bancare care să ofere credite cu dobânzi reduse cum ar fi 2% pe maxim în 45 de ani este modelul din Polonia care a pus acasă 1 milion de locuitori, dobânzile în Polonia la credite pentru achiziţia de locuinţe este de 2% stabilită împreună cu banca lor naţională şi executate evident prin băncile comerciale. Noi propunem să se construiască 100.000 de locuinţe în fiecare an. Acest lucru înseamnă creşterea PIB-ului României între 5 miliarde de euro pentru zona de construcţii, 10 miliarde de euro pe totalul economiei naţionale, ceea ce înseamnă că la bugetul de stat, pe modelul actual economic, ajung în jur de 3.5 miliarde de euro, cam de trei ori mai mult decât ar face ei prin creşterea fictivă a taxelor pe
ntru că, repet, oamenii nu vor plăti taxe mai mari vor plăti de acelaşi taxe, că dacă nu ai bani în cont, nu ai ce să plăteşti”, a subliniat Marius Lulea.
Un alt domeniu greu încercat din cauza măsurilor luate de Guvern este cel agricol, inclusiv când vine vorba de zona agroalimentară.
„În statele puternice, precum Germania, Italia, carburantul este subvenţionat pentru zona de agricultură, dar guvernul a decis că trebuie taxe mai mari. Deci nu e suficient că importăm din Polonia, Ungaria, mai nou din Ucraina, produse care sunt subvenţionate mai mult decât în România, că de aceea au preţurile mai mici. Acum a venit Guvernul şi a spus ca trebuie sa închidem complet agricultura României, este bine să le creştem taxele. Este nevoie de un program de finanţare nerambursabil cu fonduri europene PNRR, sau credite cu dobânzi subvenţionate de stat, se întâmplă acest lucru în Occident, astfel încât, spre exemplu, să creştem zootehnia. Astăzi importăm carne de pod de 1 miliard de euro, 70% din consumul de carne este importat. Noi spunem că trebuie fonduri nerambursabile, adică bani gratis, daţi către fermierii care au supraproducţie de cereale. România are o supraproducţie de 45 miliarde de euro anual. Exportăm cereale ieftine şi importăm carne scumpă din Spania, Germania sau din Polonia. De aceea noi vorbim despre creşterea puterii companiilor române, să transformăm cerealele, folosindu-le în zootehnie, în carne de porc şi mai departe să realizăm în fiecare sat în România mici fabrici care să facă producţie agroalimentară. Asta înseamnă o creştere a numărului de angajaţi care astăzi sunt în zona de agricultură, doar 300.000 de români sunt angajaţi. Noi propunem decât să impozităm mai mult aceşti puţini angajaţi, să creştem numărul de angajaţi cu 300.000 de persoane. Înseamnă aport la PIB-ul României anual de 7 miliarde de euro înseamnă 1,5 miliarde de euro creştere încasare la bugetul de stat pe un model sustenabil. Pentru cei care astăzi conduc România nu prea înţeleg când printează bani, că trebuie să creşti şi producţia pentru că altfel banii se dună inflaţiei. Ceea ce se întâmplă astăzi este modelul din America de Sud, în care toată lumea este săracă şi toată lumea lucrează la stat. Noi propunem o alternativă”, a adăugat Marius Lulea.
Reducerea cheltuielilor la stat s-ar putea face printr-o reformă administrativă, care să transfere o parte dintre angajaţii de la stat către zona privată.
„Avem astăzi 9,5% din PIB cheltuieli cu personalul bugetar. Dacă reducem cu 16% cheltuiala cu salarizarea personalului bugetar, cam ce spunea domnul Lulea legat de unele supradimensionări ale diverselor instituţii de stat, am ajunge la 8,5%. O scădere a cheltuielilor cu personalul bugetar, care înseamnă o scădere a personalului bugetar cu 16%, înseamnă şi o scădere a cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 16%, pentru că, nemaiavând atâtea instituţii sau nemaiavând atâţia oameni în toate aceste instituţii, scade şi presiunea cheltuielilor cu bunuri şi servicii. Am mai face o economie de 1% din PIB şi din aceste cheltuieli dacă am reuşi să facem un management mai bun al investiţiilor, adică achiziţiile s-ar face la nişte preţuri mai apropiate de cele reale şi nu de cele convenite prin faptul că guvernul evită licitaţiile în foarte multe achiziţii publice şi o face cumpărând bunuri şi servicii fără să facă achiziţii publice. Ajungem la 7%. Acest lucru, această reducere masivă de cheltuieli şi de aparat bugetar, va convinge creditorii că există seriozitate în România, ar scădea şi dobânzile cam cu a 10-a parte din nivelul pe care îl plătim azi, deci o reducere de încă 0,2 puncte procentuale a cheltuielilor şi, în fine, am putea să ajungem în preajma cifrei de 6% deficit bugetar”, a afirmat Petrişor Peiu, senator AUR.
De asemenea, Alianţa pentru Unirea Românilor solicită convocarea de urgenţă a Parlamentului în sesiune extraordinară pentru a adopta bugetul pentru anul în curs.
