Atacurile au loc la o zi după ce Ucraina a revendicat „cel mai mare atac” pe teritoriul rus de la începutul războiului, care, potrivit acesteia, a vizat situri industriale şi militare din mai multe regiuni.
„În plină iarnă, ţinta ruşilor rămâne neschimbată: sectorul nostru energetic. Printre ţinte se numără infrastructurile de gaze şi instalaţiile energetice care asigură o viaţă normală pentru populaţie”, a denunţat Zelenski pe reţelele de socializare.
Rusia a atacat în mod regulat reţeaua de electricitate a Ucrainei de la începutul invaziei sale în această ţară, în urmă cu trei ani, provocând întreruperi majore de curent.
Armata rusă a declarat într-un comunicat că a atacat „infrastructura esenţială de gaz şi energie care susţine complexul militar-industrial al Ucrainei”.
Ministerul rus al Apărării a declarat că una dintre „ţintele lovite cu succes” au fost „structurile la sol ale celei mai mari instalaţii subterane de stocare a gazelor la Stryi, în regiunea Lviv” din vestul Ucrainei.
Rusia a lansat 43 de rachete balistice şi de croazieră şi a trimis 74 de drone de luptă, dintre care 30 şi, respectiv, 47 au fost doborâte, potrivit Forţelor aeriene ucrainene. Atacurile au vizat în special regiunile Harkov (nord-est), Lviv şi Ivano-Frankivsk (vest).
La câteva ore după atac, Zelenski a sosit în Polonia, un aliat-cheie al Ucrainei, care tocmai a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.
Premierul polonez, Donald Tusk, a asigurat că Varşovia va contribui la „accelerarea” aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Mai târziu în cursul zilei, Zelenski şi-a îndemnat aliaţii occidentali să cheltuiască 250 de miliarde de dolari (242 de miliarde de euro) din activele ruseşti îngheţate pentru a cumpăra arme pentru ţara sa şi a o ajuta să lupte împotriva forţelor ruse.
„Ucraina va lua aceşti bani, va aloca o mare parte din ei pentru producţia internă şi pentru importul acestor tipuri de arme pe care Ucraina nu le deţine”, a declarat el într-o conferinţă de presă în capitala poloneză.
În total, aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele ruseşti au fost îngheţate după începutul invaziei din Ucraina.
Ţările din G7 conveniseră în 2024 asupra unui împrumut global de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev, finanţat din intrările generate de acest capital rusesc. Săptămâna trecută, UE a plătit Ucrainei primele trei miliarde de euro din această sumă.
Sprijinul Poloniei, o forţă motrice în cadrul UE, este foarte important pentru Kiev, în special în contextul revenirii luni a republicanului Donald Trump la Casa Albă şi al îndoielilor cu privire la durabilitatea angajamentului SUA faţă de Ucraina.
Senatorul Marco Rubio, numit secretar de stat de Donald Trump, a făcut apel miercuri la o „diplomaţie curajoasă” din partea Statelor Unite pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Armata rusă, care avansează în estul Ucrainei de mai bine de un an, a anunţat de asemenea miercuri capturarea orăşelului Oukrainka, la sud-est de oraşul Pokrovsk, principala sa ţintă în regiunea Doneţk.
Aşa cum se întâmplă adesea, armata poloneză şi-a mobilizat avioanele de vânătoare în timpul atacurilor ruse de miercuri, care au lovit în special regiunea Lviv, la frontiera cu Polonia.
În acest teritoriu, „două infrastructuri esenţiale au fost lovite”, a declarat guvernatorul său, Maksim Kozitski.
Compania naţională de electricitate Ukrenergo a anunţat ulterior întreruperi de urgenţă ale alimentării cu energie electrică timp de câteva ore în şapte regiuni.
Bombardamentele ruseşti au avut loc la o zi după ce Ucraina a afirmat că a efectuat „cel mai mare” atac aerian pe teritoriul rus de la începutul războiului.
Printre ţinte s-au numărat rafinării de petrol şi depozite de combustibil, precum şi fabrici chimice care, potrivit Kievului, produc componente pentru armata rusă.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, au fost folosite şase rachete americane ATACMS şi şase rachete britanice Storm Shadow.
Rusia a promis să riposteze sistematic la orice atac cu rachete occidental pe teritoriul său.
