Politicianul a reacționat la anunțul făcut luni de premierului Marcel Ciolacu, potrivit căruia Partidul Social Democrat (PSD), condus de el, ar dori să depună la Parlamentul de la Bucureşti, în sesiunea de primăvară, un proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, iar în vederea elaborării acestui proiect, PSD a format un grup de lucru.
„Ei încă mai funcţionează în regim de campanie și spun diferite lucruri”, a menţionat Hunor Kelemen, adăugând că, deși nu este clar cu ce propunere vor veni partenerii de coaliție, în urma anunțului a „schimbat câteva cuvinte” despe acest subiect cu premierul, pe care l-a avertizat că „nu poate fi întreprinsă orice reformă administrativ-teritorială”.
Cerințele liderului UDMR
Președintele UDMR a explicat: administrația publică este un serviciu public, adică o activitate non-profit, prin urmare, nu se poate aborda în așa fel încât satele mici să fie lichidate, neluând în considerare caracteristicile geografice. În opinia sa, ideea, potrivit căreia comunele ar trebui să aibă cel puțin cinci mii de locuitori, este fezabilă în Ciucul de Sus, dar în împrejurimile oraşului Odorheiu Secuiesc sau în Carpații Occidentali toate așezările mici ar trebui să fie „adunate” pe o rază de 70 de kilometri pentru a atinge acest număr. Pe de altă parte, a declarat că anumite raţionalizări sunt acceptabile, cum ar fi reducerea numărului consilierilor în localităţile mai mici și transferarea anumitor servicii – precum achizițiile publice – către consiliul judeţean sau reşedinţa de judeţ.
„Pot să promit un singur lucru: nu vom susține nicio reformă administrativ-teritorială care va schimba proporțiile etnice și nu va contribui la îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, așa cum nu am susținut-o nici până acum și am avut conflicte în acest sens în coalițiile anterioare. Nu vom permite nimănui să distrugă județele cu populaţie preponderent maghiară sau în care suntem prezenți în număr semnificativ. Dar se poate vorbi despre reorganizări administrative, reforme și servicii publice mai bune”, a rezumat președintele UDMR.
Kelemen Hunor nu e primul din UDMR care se pronunță pe tema reformei propuse de PSD. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, are o altă propunere. „Nu se poate face fără referendumuri în fiecare localitate care ar fi afectată de o astfel de decizie”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la postul de televiziune TVR Info. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: „Legislația din România, în cel puțin 3 legi, ne spune foarte clar că nicio reorganizare administrativ teritorială nu poate fi făcută fără consultarea oamenilor. Dacă va exista un proiect de lege de genul acesta, noi va trebui să mergem să explicăm oamenilor și să-i întrebăm în fiecare localitate și UAT dacă sunteți de acord. Noi propunem un alt mecanism, pe care l-am creat la nivel legislativ și la nivel guvernamental, este mecanismul consorțiilor administrative, care sunt forme de colaborare între UAT-uri pe diverse domenii”, a spus oficialul.
Ce a propus PSD
Purtătorul de cuvânt al PSD, preşedintele CJ Buzău, Lucian Romaşcanu, a anunţat luni că PSD a decis înfiinţarea unui grup de lucru al partidului, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României. Lucian Romașcanu: ”Astăzi a avut loc o şedinţă a Consiliului Politic Naţional, în care s-au discutat chestiuni guvernamentale, legislative, cât şi chestiuni politice şi de organizare. În ceea ce priveşte partea guvernamentală şi legislativă, ca prioritate s-a stabilit pentru perioada imediat următoare înfiinţarea unui grup de lucru al PSD, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României, o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp şi pe care nu am îndeplinit-o încă”, a anunţat Lucian Romaşcanu, după şedinţa conducerii partidului, relatează News.ro.
Preşedintele CJ Buzău a precizat că ”acest lucru va veni în sprijinul reformei, astfel încât să eficientizăm administraţiile locale şi să existe firesc, ca o consecinţă imediată, şi o reducere a cheltuielor de administrare a autorităţilor locale, dar şi o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă”.
Potrivit lui Lucian Romaşcanu, proiectul de lege va trebui să fie elaborat de acest grup de lucru în perioada următoare, probabil în următoarele şase luni de zile, urmând să fie discutat în coaliţie şi apoi trecut prin Parlament.
Social-democratul a menţionat că ”există nevoia de consolidare a unor comunităţi locale, există nevoia de a consolida serviciile publice şi serviciile statului din comunităţile respective”.
”Sunt foarte multe lucruri care intră aici, inclusiv partea de educaţie, învăţământ, sănătate, acces la sănătate şi infrastructură şi aşa mai departe. Nu există principiul desfinţării, există principiul comasării, probabil şi acest lucru se va lua în discuţie”, a explicat Romaşcanu.
Ce ar însemna mai exact reforma administrativ-teritorială: principalele puncte
Deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, susține că reforma administrativ teritorială aduce cel puțin șapte avantaje pentru cetățeanul de rând, care vor contribui la modernizarea și eficientizarea statului.
Debirocratizare și descentralizare: Deciziile publice vor fi luate mai aproape de cetățeni, facilitând accesul rapid la fonduri pentru proiectele locale și regionale, fie ele din bugetul de stat sau din fonduri europene.
Implicarea cetățenilor în deciziile publice: Reforma va crea premisele unui dialog deschis între autorități și comunități, consolidând astfel democrația locală.
Reducerea cheltuielilor administrative: Economiile rezultate vor fi redirecționate către investiții în proiecte prioritare, precum infrastructura, educația și sănătatea.
Adaptarea serviciilor publice la nevoile locale: Fiecare comunitate va beneficia de soluții personalizate, țintind exact nevoile specifice.
Consolidarea identităților regionale: Reforma va respecta diversitatea economică, socială și culturală a regiunilor, sprijinind dezvoltarea echilibrată a întregii țări.
Atragerea investițiilor: O administrație eficientă și transparentă va crește încrederea investitorilor și va sprijini proiectele mari de infrastructură.
Creșterea încrederii în administrația publică: O administrație modernă, eficientă și transparentă va reduce risipa de resurse și va răspunde mai bine așteptărilor cetățenilor.
