Evenimentele meteorologice extreme, care cresc în frecvenţă din cauza schimbărilor climatice, afectează diferite regiuni ale planetei la diferite niveluri, precum şi adaptabilitatea societăţilor locale. Astfel apare întrebarea unde am resimţi cel mai puţin efectele schimbărilor climatice? Pe baza unui indice global de adaptare, România se află pe poziţia 79 din perspectiva vulnerabilităţii) şi pe locul 84 în privinţa gradului de pregătire, din 182 de ţări analizate, arată un raport Infoclima. Potrivit acestuia, Transilvania şi Munţii Carpaţi ar putea fi regiunile în care am resimţi cel mai puţin efectele schimbărilor climatice.
Indicele de ţară ND-GAIN sintetizează vulnerabilitatea unei ţări la schimbările climatice şi la alte provocări globale, în combinaţie cu disponibilitatea acesteia de a-şi îmbunătăţi rezistenţa. Scopul său este de a ajuta guvernele, întreprinderile şi comunităţile să prioritizeze mai bine investiţiile pentru un răspuns mai eficient la provocările globale imediate care urmează, se arată în documentul citat.
Potrivit acestuia, vulnerabilitatea măsoară expunerea, sensibilitatea şi capacitatea de adaptare a unei ţări la impactul negativ al schimbărilor climatice. ND-GAIN măsoară vulnerabilitatea globală luând în considerare vulnerabilităţile din şase sectoare esenţiale pentru viaţă – alimente, apă, sănătate, servicii ecosistemice, habitat uman şi infrastructură, în timp ce gradul de pregătire măsoară capacitatea unei ţări de a mobiliza investiţiile şi de a le transforma în acţiuni de adaptare. ND-GAIN măsoară nivelul general de pregătire prin luarea în considerare a trei componente – pregătirea economică, pregătirea pentru guvernanţă şi pregătirea socială.
„Pe baza indicelui de adaptare al Iniţiativei de adaptare globală Notre Dame, România se află pe poziţia 79 (vulnerabilitate) şi 84 (grad de pregătire) din 182 de ţări analizate. Vecinii din Ungaria se află pe locul 34, în timp ce Austria se află pe 7. Diferentele par foarte mari pentru trei ţări europene separate de doar cateva sute de kilometri distanţă”, arată Infoclima.
Într-un interviu, cercetătorii au răspuns la întrebarea din ce în ce mai presantă – care este cel mai sigur loc de pe Pământ în privinţa crizei climatice.
„Răspunsurile acestora au surprins. Prima reacţie a majorităţii oamenilor la această întrebare ar fi să ia în considerare efectele climatice – cum ar fi creşterea nivelului mării, inundaţiile, incendiile de vegetaţie, valurile de căldură şi secetele – şi unde este cel mai puţin probabil să apară. Disponibilitatea actuală, predictibilă a resurselor naturale, cum ar fi apa dulce, este, de asemenea, importantă, astfel încât localizarea geografică nu este o problemă de neglijat. Potrivit cercetătorilor, regiunea Great Lakes este cea mai promiţătoare de pe continentul nord-american. Însă răspunsul real depinde de ceea ce fac oamenii dintr-un anumit loc – şi societatea în ansamblu – pentru a aborda schimbările climatice. Cel mai sigur loc este acolo unde există un efort conştient de a atenua schimbările climatice şi de a construi societăţi şi aşezări rezistente cu ajutorul unor politici puternice”, menţionează Infoclima.
Ce înseamnă un loc „sigur climatic”?
În cazul climei, cele mai sigure regiuni din punct de vedere geografic ar fi cele cu vreme blândă unde perioadele cu asemenea vreme (cu o maximă zilnică între 18-30 de grade, spre exemplu) sunt frecvente şi unde riscul de evenimente meteorologice extreme este scăzut. Potrivit specialiştilor, există diferenţe regionale semnificative în privinţa frecvenţei cu care apar evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, incendiile forestiere, valurile de căldură, inundaţiile fulgerătoare – rezultate ale schimbărilor climatice.
„Deşi noi, în inima Europei, nu suntem la fel de pregătiţi pentru tornade ca mulţi rezidenţi americani, în iunie 2021 mai multe persoane au murit şi zeci de mii au rămas fără curent din cauza unei tornade devastatoare în Republica Cehă, aşa că ceea „ce ne aşteaptă” e o întrebare importantă. Incendiile forestiere nu sunt un fenomen nou în regiunea mediteraneană, dar în august 2021 au avut o intensitate termică de patru ori mai mare decât recordul anterior. În România, frecvenţa valurilor de căldură de lungă durată şi periculos de cald este în creştere, în timp ce iernile încălzite reprezintă un risc pentru agricultură şi nici nu suntem scutiţi de pagubele cauzate de lipsa de apă şi de surplusul de apă”, arată specialiştii Infoclima.
De asemenea, afirmă specialiştii, este important ca locaţia să fie „cu mult deasupra nivelului mării” pentru a fi sigură.
„Deşi efectele schimbărilor climatice sunt vizibile în fiecare zi în ţara noastră, creşterea nivelului mării nu reprezintă o ameninţare directă pentru Bazinul Carpatic. Pe de altă parte, în cazul oraşului Veneţia, Ţărilor de Jos sau ţărilor insulare mici, de exemplu, adaptarea este inevitabilă. În unele cazuri, nu mai este posibil să găseşti o soluţie la nivel local, iar singura opţiune este să emigrezi”, explică specialiştii.
Pe lângă caracteristicile geografice, mulţi alţi factori determină cât de afectată este o regiune de criza climatică şi ce oportunităţi sunt disponibile pentru adaptare. Impactul social şi economic influenţează semnificativ, de asemenea, măsura în care nevoile umane de bază, cum ar fi accesul la apă potabilă curată, sunt îndeplinite. Mai mult, în lumea globalizată, problemele aflate departe de locul în care trăim pot afecta, de exemplu, aprovizionarea sigură cu alimente.
Pe hârtie, aceste ţări pornesc dintr-o poziţie mai bună
Din punct de vedere geografic, unele regiuni au, fără îndoială, avantaje în ceea ce priveşte severitatea schimbărilor climatice. Potrivit unui studiu publicat în revista Sustainability, Noua Zeelandă, Islanda, Regatul Unit, Australia şi Irlanda pornesc din cel mai bun loc în funcţie de locaţia geografică. Cercetarea a luat în considerare „capacitatea de transport” a ţării date, adică proporţia de teren agricol în raport cu populaţia sau dacă cetăţenii au acces la mare. Un alt aspect important a fost cât de izolată este o ţară de efectele instabilităţii economice şi sociale ale ţărilor vecine, precum şi de potenţialul de energie regenerabilă, care este o măsură importantă a independenţei energetice.
Pe lângă faptul că unele regiuni încep cu avantaje din punct de vedere geografic în ceea ce priveşte severitatea schimbărilor climatice, posibilităţile şi etapele efective de atenuare şi adaptare sunt decisive în problema securităţii climatice. Astfel, în această privinţă, danezii, suedezii, norvegienii şi britanicii sunt în frunte. La calculul indicelui de performanţă al schimbărilor climatice, trebuie avute în vedere rezultatele obţinute în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, introducerea energiilor regenerabile şi utilizarea lor eficientă din punct de vedere energetic, precum şi introducerea unor politici ecologice.
Proiecţiile climatice pentru România
Este dificil de anticipat modul în care anumite regiuni din România vor fi afectate de schimbările climatice, dar există totuşi, potrivit climatologilor, o serie de factori care pot fi luaţi în considerare la evaluarea impactulului potenţial al schimbărilor climatice asupra diferitelor regiuni din România.
„Ştim că schimbările climatice pot duce la creşterea nivelului mării crescând astfel riscul de inundaţii şi ducând la eroziuni în zonele de coastă. Prin urmare, regiunile şi oraşele situate de-a lungul coastei Mării Negre, cum ar fi Constanţa, pot fi vulnerabile la creşterea nivelului mării. Schimbarea regimului precipitaţiilor poate influenţa disponibilitatea apei. Unele regiuni, cum ar fi de exemplu bazinul Dunării, pot fi mai susceptibile la modificări ale resurselor de apă deoarece se modifică atât precipitaţiile, cât şi cantităţile de apă rezultate din topirea zăpezii”, explică specialiştii.
Potrivit acestora, un impact important al schimbărilor climatice este asupra agriculturii, iar în acest caz, regiunile cu practici agricole diversificate din Banat şi Moldova sunt mai bine poziţionate pentru a face faţă condiţiilor în schimbare.
„Pentru regiunea Moldovei, se anticipează că va creşte numărul furtunilor cu grindină de mari dimensiuni şi al celor care produc vânt intens. Această creştere va fi observată pentru întreg teritoriul României, dar regiunea de nord-est a României va înregistra potenţial creşterea cea mai mare. Pentru regiunea de sud a României este proiectată o creştere a numărului, duratei şi intensităţii valurilor de căldură”, arată specialiştii Infoclima.
Potrivit aceleiaşi surse, proiecţiile climatice indică Oltenia, Muntenia, şi Dobrogea ca regiuni în care vor fi observate „secete mai frecvente şi mai severe”.
„Ceea ce înseamnă că Transilvania şi Munţii Carpaţi, regiuni în care proiecţiile climatice indică temperaturi mai blânde în comparaţie cu zonele joase, ar putea fi regiunile în care vom resimţi cel mai puţin efectele schimbărilor climatice. Este important de menţionat că acestea sunt consideraţii generale bazate pe proiecţii climate, dar factorii locali, cum ar fi infrastructura, condiţiile socio-economice şi planificarea urbană, ar trebui, de asemenea, luaţi în considerare atunci când decidem unde să locuim”, se mai arată în raportul citat.
