Potrivit directorului Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului, Marin Şerban, în aceste zone protejate viaţa are un alt curs, dezvoltându-se foarte bine partea sălbatică.
„La nivelul Parcului Naţional Defileul Jiului sunt reprezentate cam toate speciile care se regăsesc în fauna montană a României. De la momentul instituirii regimului de arie naturală protejată, biodiversitatea faunei a explodat, în sensul că speciile sunt foarte bine reprezentate, avem foarte bine reprezentate speciile de carnivore mari, şi aici vorbim despre urs, despre lup, despre râs şi, bineînţeles, şi despre vidră, care este specia reprezentativă pentru noi, ţinând cont de acel element central care defineşte zona – râul Jiu – şi, bineînţeles, şi faptul că această specie este un bioindicator al revenirii calităţii apei odată cu diminuarea proceselor tehnologice din amonte, de la minele din Valea Jiului”, a declarat, pentru AGERPRES, Marin Şerban.
Populaţia de vidră este reprezentată foarte bine nu numai de-a lungul râului Jiu, ci şi pe principalii afluenţi unde există în permanenţă debit de apă şi ca urmare a abundenţei de peştele.
„Vedeta zonei este vidra. (…) Noi efectuăm în anumite perioade specifice din an monitorizare prin piese de probă şi cred că şi cei care tranzitează Defileul Jiului şi se opresc în anumite zone şi pătrund spre malul Jiului observă pe acele zone de nisip urme mici specifice, care sunt urmele speciei de vidră. Vidra are nevoie de un debit de apă şi de o populaţie bine reprezentată de peşti pentru hrană, dar ea este o specie semiacvatică, are adăpost în apropierea malului râului. Observăm în ultimul timp că specia efectiv părăseşte anumite zone în care periodic se adună deşeuri, care sunt fie aruncate de oameni, ilegal şi neetic, cât şi zonele unde râul Jiu transportă aceste deşeuri şi le depozitează în mici golfuleţe. Am observat că vidra periodic dispare din acele zone. Este un animal greu de văzut, în special din cauza dimensiunilor, în al doilea rând lumea nu este obişnuită cu un astfel de animal şi nu observă atent malurile Jiului. Pescarii ne spun tot timpul că le-au observat, dar oamenii care tranzitează Defileul Jiului nu pot să o vadă ca pe o capră neagră sau pe un urs. Camerele de monitorizare au surprins o vidră jucăuşă care, într-un peisaj hibernal, avea un comportament specific de a-şi face toaleta zilnică”, a adăugat el.
Din rândul carnivorelor mari, în zonă se remarcă ursul brun, cu un număr de 12 exemplare pe o suprafaţă de aproape 11.000 de hectare, ceea ce înseamnă un nivel optim populaţional.
De asemenea, în zonă trăiesc şi două haite de lupi.
„Ursul este foarte bine reprezentat pe toată suprafaţa parcului, atât în zona limitrofă Bumbeşti Jiului, cât şi în zonele din nord, limitrofe aşezărilor umane Petroşani şi Aninoasa, din judeţul Hunedoara. La specia lup avem două haite, care înseamnă minim şase exemplare, acestea sunt bine reprezentate pe ambii versanţi”, a spus Marin Şerban.
De departe, cel mai rar întâlnit animal în zonă este râsul. Sunt patru exemplare în zonă, greu de văzut chiar şi de către angajaţii parcului, care spun despre această specie că este o enigmă.
„Râsul este cel mai rar animal întâlnit în Defileul Jiului, este şi pentru noi o enigmă în ultima perioadă, în sensul că nu putem să punem această modificare a comportamentului doar pe seama schimbărilor climatice, însă este posibil ca şi acest lucru să fie o cauză, pentru că râsul am încercat să-l surprindem în cadrul natural în care noi cunoaştem ca şi etologie că acest animal îşi trăieşte viaţa, asta însemnând în zona stâncăriilor, dar am constatat că aceste exemplare de râs au fost surprinse pe camerele de monitorizare pe care le amplasăm în teren sau cu ocazia monitorizărilor efectuate de colegii rangeri, observăm urme şi au fost surprinşi aceşti râşi în mijlocul pădurii, în zone care nu sunt neapărat caracterizate de stâncărie, probabil că au un areal larg de a-şi procura hrana”, a precizat directorul Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului.
În zonă pot fi observate, de asemenea, şi pisici sălbatice, care dispun de o hrană suficientă la nivelul acestei specii.
Ca şi nivel populaţional, în Defileul Jiului cel mai bine sunt dezvoltate speciile suport pentru carnivore mari, respectiv cerbul şi căpriorul.
În ceea ce priveşte mistreţii, specia a fost foarte bine reprezentată, dar în ultimii trei ani s-a constatat o diminuare a numărului de exemplare cauzată de efectul pestei porcine, care este încă activă.
„Bijuterie a naturii”, protejată la nivel naţional, capra neagră poate fi observată cu precădere în zona stâncăriilor din Parcul Naţional Defileul Jiului, fiind deseori fotografiată de cei care tranzitează zona.
„Capra neagră este o specie protejată la nivel naţional, la noi în parc este foarte bine reprezentată, semnale avem atât din activitatea zilnică a colegilor rangeri, prin monitorizările şi prin întâlnirile directe pe care le au cu aceste exemplare, cât şi prin social media, în sensul că observăm fotografii ale participanţilor la trafic sau cei care poposesc în zonă şi au întâlnit astfel de exemplare. Putem vedea capre negre atât în zonele de stâncărie, dar şi în diverse etaje ale pădurii, fapt ce înseamnă că există acel habitat de linişte şi de reproducere şi există suficientă hrană. Observăm exemplare viguroase, neafectate de dăunători”, a mai afirmat el.
Alte vieţuitoare, puţin vizibile, dar foarte importante, sunt gândacii, care contribuie la refacerea arealului natural. De asemenea, parcul naţional adăposteşte şi scorpioni, dar şi vipere.
„Speciile mai puţin vizibile pentru populaţie, acele specii care descompun lemnul, care sunt foarte importante pentru o arie naturală protejată, în sensul că prin activitatea lor se regenerează suprafeţe, contribuind la refacerea solului şi la instalarea de vegetaţie forestieră, sunt specii strict protejate, sunt caracteristice arboretelor bătrâne, ne referim la specii de gândaci, cum ar fi croitorul alpin, croitorul mare al stejarului şi gândacul sihastru. Mai avem şi specii endemice, scorpionul şi vipera, cu cele două specii ale ei, vipera cu corn şi vipera comună”, a adăugat sursa citată.
Parcul Naţional Defileul Jiului este una dintre ariile naturale protejate reprezentative la nivelul României, având un dublu statut, atât de arie naturală protejată de interes naţional, reprezentată de Parcul Naţional Defileul Jiului, cât şi arie naturală protejată de interes comunitar, fiind reprezentată de situl Natura 2000, cu acelaşi nume, Defileul Jiului.
Ariile protejate pe care Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva – Administraţia Parcul Naţional Defileul Jiului le administrează din punct de vedere al conservării şi protecţiei biodiversităţii se compun din patru ecosisteme.
„Cel mai reprezentativ este cel de pădure, are peste 9.000 de hectare, sunt în majoritate păduri vechi, în care omul puţin a pătruns, cu lucrări specifice silviculturii moderne, sunt peste 8.800 de hectare care sunt incluse atât în zonă de protecţie strictă, avem şi peste 5.000 de hectare de păduri incluse în zona de protecţie integrală. (…) În principal, datorită microreliefului şi regiunii din care facem parte, sunt vaste teritorii cu păduri ocupate de fag, atât în compoziţie pură, cât şi în amestec cu alte specii, urmează apoi păduri de fag în amestec cu alte specii şi foarte puţin reprezentate sunt pădurile de conifere. Aceste suprafeţe cu păduri de fag sunt păduri vechi în cea mai mare parte a suprafeţei lor. (…) Avem aproape 28% păduri cvasivirgine, impactul uman este minim în aceste suprafeţe”, a declarat Marin Şerban.
Al doilea ecosistem reprezentativ ca mărime este cel de pajişti.
„Pajiştile fiind reprezentate în general de golurile de munte din zona Chenia – Dumitra şi Sapa Argele. Sunt suprafeţe de pajişte în care din ce în ce mai puţin vedem activitate tradiţională de păşunat, mai sunt doar doi fermieri, unul în Sapa Argele, care efectuează păşunat tradiţional cu ovine, şi în Chenia Dumitra se efectuează păşunat cu bovine din rasa Angus”, a mai spus acesta.
Al treilea ecosistem, foarte important, este cel de stâncărie, care defineşte tipologia zonei şi care determină foarte bine denumirea şi importanţa acestei regiuni de defileu.
Cel de-al patrulea ecosistem este cel acvatic, având în vedere că elementul central al Parcului Naţional Defileul Jiului îl constituie râul Jiu. „Râul Jiu a creat această unicitate din zona noastră, de defileu, care se găseşte pe această porţiune de peste 30 de kilometri, între Bumbeşti Jiu şi Petroşani”, a mai menţionat directorul Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului.
Prin unicitatea sa, Parcul Naţional Defileul Jiului ne învaţă că trebuie să respectăm natura şi virtutea pe care ne-o oferă – viaţa.
