Donald Trump a promis acţiuni radicale în al doilea său mandat, pe care îl începe luni, 20 ianuarie 2025. Preşedintele a schiţat o agendă amplă care îmbină abordările conservatoare tradiţionale privind impozitele, reglementările şi problemele culturale cu o tendinţă mai populistă în materie de comerţ şi o schimbare a rolului internaţional al Americii. De asemenea, programul lui Trump ar reduce eforturile guvernului federal în materie de drepturi civile şi ar extinde puterile preşedintelui, relatează Associated Press, care prezintă principalele propuneri ale programului lui Donald Trump pentru a doua sa administraţie.
IMIGRAŢIA
Sloganul „Construiţi zidul!” din campania sa din 2016 a devenit crearea „celui mai mare program de expulzare în masă din istorie”. Trump a solicitat folosirea Gărzii Naţionale şi împuternicirea forţelor de poliţie naţionale în acest efort.
Cu toate acestea, Trump a oferit puţine detalii despre cum va arăta programul şi cum se va asigura că acesta va viza doar persoanele aflate ilegal în Statele Unite.
El a propus o „selecţie ideologică” pentru persoanele care ar putea intra pe teritoriul american şi eliminarea cetăţeniei prin naştere, ceea ce ar necesita aproape sigur o modificare constituţională.
A declarat că va reinstitui practicile din primul său mandat, cum ar fi politica „rămâneţi în Mexic”, precum şi limitarea imigranţilor pe motive de sănătate publică şi limitarea severă sau chiar interzicerea intrării unor cetăţeni din anumite ţări majoritar musulmane.
În ansamblu, această abordare nu ar combate doar migraţia ilegală, ci ar reduce imigraţia în general.
AVORTUL
Trump a minimalizat avortul ca prioritate pentru al doilea mandat, chiar dacă şi-a asumat meritele pentru că Curtea Supremă a pus capăt dreptului federal al unei femei de a întrerupe o sarcină şi a delegat reglementarea avortului către guvernele fiecărui stat.
La insistenţele lui Trump, platforma Partidului Republican, pentru prima dată în ultimele decenii, nu a solicitat o interdicţie naţională a avortului. Trump susţine că răsturnarea cazului Roe v. Wade este suficientă la nivel federal.
Trump a declarat în octombrie că va respinge prin veto o interdicţie federală a avortului, dacă legislaţia va ajunge pe biroul său – o declaraţie pe care a făcut-o numai după ce a evitat o poziţie fermă în dezbaterea din septembrie împotriva candidatei democrate Kamala Harris.
Nu este clar dacă administraţia sa va contracara agresiv provocările legale care urmăresc să restricţioneze accesul la pilulele pentru avort, inclusiv mifepristona, aşa cum a făcut administraţia Biden. Militanţii anti-avort continuă să poarte lupte juridice cu privire la aprobarea medicamentului de către Food and Drug Administration, precum şi în ceea ce priveşte restricţiile de prescriere relaxate ale agenţiei.
De asemenea, este puţin probabil ca Trump să pună în aplicare directivele lui Biden conform cărora spitalele trebuie să ofere avorturi femeilor care se află în situaţii de urgenţă medicală, chiar şi în statele cu interdicţii.
IMPOZITELE
Politicile fiscale ale lui Trump înclină în general către corporaţii şi către americanii mai bogaţi. Acest lucru se datorează în principal promisiunii sale de a prelungi reforma fiscală din 2017, cu câteva modificări notabile, printre care se numără scăderea ratei impozitului pe profit la 15%, de la 21% în prezent. Aceasta implică, de asemenea, anularea creşterii impozitului pe venit decisă de preşedintele democrat Joe Biden pentru cei mai bogaţi americani şi eliminarea taxelor prevăzute de Inflation Reduction Act care finanţează măsurile energetice destinate combaterii schimbărilor climatice.
În pofida acestor politici, Trump a pus mai mult accentul pe noile propuneri destinate americanilor din clasa muncitoare şi din clasa de mijloc: scutirea de impozitul pe venit a bacşişurilor, a asigurărilor sociale şi a salariilor pentru orele suplimentare.
Cu toate acestea, este demn de remarcat faptul că propunerea sa privind bacşişurile, în funcţie de modul în care Congresul ar putea să o redacteze, ar putea oferi o scutire de impozit pe uşa din dos pentru cei care câştigă salarii mari, permiţându-le să reclasifice o parte din salariu ca venit din bacşişuri, notează AP. Această perspectivă, la modul cel mai extrem, i-ar putea face pe managerii de fonduri speculative sau pe avocaţii de top să profite de o politică pe care Trump o prezintă ca fiind concepută pentru chelnerii din restaurante, barmani şi alţi lucrători din servicii.
TARIFE ŞI COMERŢ
Poziţia lui Trump cu privire la comerţul internaţional este de a nu avea încredere în pieţele mondiale, pe care le consideră dăunătoare intereselor americane. El propune tarife de 10-20 % pentru bunurile străine – iar în unele discursuri a menţionat procente chiar mai mari.
El promite să reinstituie un ordin executiv din august 2020 care impune guvernului federal să cumpere medicamente „esenţiale” numai de la companii americane.
Promite, de asemenea, să blocheze achiziţiile pentru „orice infrastructură vitală” în SUA către cumpărători chinezi.
DIVERSITATE, LGBTQ şi DREPTURI CIVILE
Trump a cerut să se retragă accentul pus de societate pe diversitate şi pe protecţia juridică a cetăţenilor LGBTQ. El a cerut, de asemenea, să se pună capăt diversităţii, echităţii şi programelor de incluziune în instituţiile guvernamentale, folosind finanţarea federală ca pârghie.
În ceea ce priveşte drepturile transsexualilor, Trump promite, în general, să pună capăt participării „băieţilor în sporturile fetelor”, o practică despre care insistă, fără dovezi, că este larg răspândită. Însă politicile sale depăşesc replicile standard aplaudate la discursurile sale de la mitinguri. Printre alte idei, Trump va reveni asupra politicii administraţiei Biden de extindere a protecţiei drepturilor civile prevăzute de Titlul IX pentru elevii transsexuali şi va cere Congresului să impună recunoaşterea a doar două genuri la naştere.
REGLEMENTĂRI, BIROCRAŢIE FEDERALĂ, PUTERE PREZIDENŢIALĂ
Trump încearcă să reducă rolul funcţionarilor federali şi să reducă reglementările din toate sectoarele economice.
El prezintă toate reducerile de reglementări ca pe o baghetă magică economică. Promite scăderi semnificative ale facturilor pentru utilităţi ale gospodăriilor prin eliminarea obstacolelor din calea producţiei cu ajutorul combustibililor fosili, inclusiv prin deschiderea tuturor terenurilor federale pentru explorare – chiar dacă producţia de energie din SUA se află deja la niveluri record.
Trump promite să impulsioneze construcţia de locuinţe prin reducerea reglementărilor – deşi majoritatea normelor de construcţie provin de la autorităţile locale şi de stat.
De asemenea, el spune că va pune capăt „litigiilor frivole ale extremiştilor de mediu”.
Abordarea ar consolida în multe feluri influenţa executivului. Această putere ar veni mai direct de la Casa Albă.
Trump ar facilita concedierea lucrătorilor federali prin clasificarea a mii dintre aceştia ca fiind în afara protecţiei funcţiei publice. Acest lucru ar putea slăbi puterea guvernului de a pune în aplicare statutele şi normele prin reducerea numărului de angajaţi implicaţi în activitatea respectivă şi, eventual, ar putea impune un efect descurajator asupra celor care rămân.
Trump susţine, de asemenea, că preşedinţii au puterea exclusivă de a controla cheltuielile federale chiar şi după ce Congresul a alocat bani. El susţine că acţiunile bugetare ale legiuitorilor „stabilesc un plafon” al cheltuielilor, dar nu şi un nivel minim – ceea ce înseamnă că datoria constituţională a preşedintelui de a „executa întocmai legile” include libertatea de a cheltui sau nu banii. Această interpretare ar putea declanşa o luptă în instanţă cu Congresul.
În calitate de candidat, el a sugerat, de asemenea, că Rezerva Federală, o entitate independentă care stabileşte ratele dobânzilor, ar trebui să fie supusă unei puteri prezidenţiale sporite. Orice astfel de mişcare ar reprezenta o schimbare majoră a modului în care funcţionează sistemele economice şi monetare ale SUA.
EDUCAŢIE
Departamentul de Educaţie ar fi vizat de eliminare într-o a doua administraţie Trump. Asta nu înseamnă că Trump vrea ca Washingtonul să iasă din sălile de clasă.
El propune în continuare, printre altele, utilizarea fondurilor federale ca pârghie pentru a exercita presiuni asupra sistemelor şcolare K-12 să elimine titularizarea şi să adopte salarii de merit pentru profesori şi să elimine programele de diversitate la toate nivelurile de învăţământ. El solicită retragerea fondurilor federale „pentru orice şcoală sau program care promovează teoria rasei critice, ideologia de gen sau alt conţinut rasial, sexual sau politic inadecvat pentru copii”.
În ceea ce priveşte învăţământul superior, Trump propune preluarea proceselor de acreditare a colegiilor, o măsură pe care o descrie drept „arma sa secretă” împotriva „maniacilor şi nebunilor marxişti” despre care spune că ar controla învăţământul superior.
Trump vizează dotările din învăţământul superior, afirmând că va colecta „miliarde şi miliarde de dolari” de la şcoli prin „impozitarea, amendarea şi darea în judecată a dotărilor universitare private excesiv de mari” la şcolile care nu se conformează edictelor sale. Este aproape sigur că acest lucru se va solda cu lupte juridice îndelungate.
Ca şi în alte domenii politice, Trump nu propune de fapt limitarea puterii federale în învăţământul superior, ci consolidarea acesteia. El solicită redirecţionarea fondurilor confiscate către o „Academie americană” online care să ofere tuturor americanilor diplome universitare fără taxe de şcolarizare. „Va fi strict apolitică şi nu vor fi permise woke-ness sau jihadism – nimic din toate acestea nu va fi permis”, a declarat Trump la 1 noiembrie 2023.
SECURITATEA SOCIALĂ, MEDICARE ŞI MEDICAID
Trump insistă că va proteja Social Security şi Medicare, programe populare destinate americanilor în vârstă şi care înghit o bună parte din cheltuielile federale în fiecare an.
Există întrebări cu privire la modul în care propunerea sa de a nu impozita bacşişurile şi orele suplimentare ar putea afecta asigurările sociale şi Medicare. Dacă astfel de planuri ar implica în cele din urmă doar impozitul pe venit, aceste programe nu ar fi afectate. Scutirea acestor salarii de impozit ar reduce fluxul de finanţare pentru cheltuielile cu asigurările sociale şi Medicare. Trump a vorbit puţin despre Medicaid în timpul acestei campanii, dar prima sa administraţie a remodelat programul permiţând statelor să introducă unele condiţii de muncă pentru beneficiari.
AFFORDABLE CARE ACT ŞI ÎNGRIJIREA SĂNĂTĂŢII
La fel ca din 2015, Trump solicită abrogarea Affordable Care Act şi a pieţelor sale de asigurări de sănătate subvenţionate.
În septembrie, el a insistat că are „conceptele unui plan”. În ultimele etape ale campaniei, Trump a pus în valoare alianţa sa cu fostul candidat prezidenţial Robert F. Kennedy Jr, un vechi critic al vaccinurilor şi al pesticidelor utilizate în agricultura americană. Trump a spus în repetate rânduri mulţimilor prezente la mitinguri că îl va însărcina pe Kennedy să „facă America sănătoasă din nou”.
Trump l-a ales pe Kennedy să fie secretarul sănătăţii.
CLIMA ŞI ENERGIA
Trump, care susţine în mod fals că schimbările climatice sunt o „farsă”, respinge cheltuielile din era Biden pentru o energie mai curată, menite să reducă dependenţa Statelor Unite de combustibilii fosili.
El propune o politică energetică – şi cheltuieli pentru infrastructura de transport – ancorate în combustibilii fosili: drumuri, poduri şi vehicule cu motoare cu combustie. „Drill, baby, drill!” a fost un slogan obişnuit la mitingurile lui Trump.
Trump spune că nu se opune vehiculelor electrice, dar promite să pună capăt tuturor stimulentelor Biden pentru a încuraja dezvoltarea pieţei vehiculelor electrice. Trump promite, de asemenea, să abroge standardele de eficienţă a combustibilului din era Biden.
DREPTURILE ANGAJAŢILOR
Trump şi vicepreşedintele ales JD Vance şi-au prezentat programele ca favorizând lucrătorii americani. Însă Trump ar putea face mai dificilă sindicalizarea angajaţilor.
Când a discutat despre muncitorii din industria auto, Trump s-a concentrat aproape exclusiv pe promovarea vehiculelor electrice de către Biden. Atunci când a menţionat sindicatele, a făcut-o adesea pentru a-i pune laolaltă pe „şefii de sindicat şi directorii executivi” ca fiind complici la „această schemă dezastruoasă a maşinilor electrice”. Într-o declaraţie din 23 octombrie 2023, Trump a spus despre sindicatul United Auto Workers: „Vă spun, nu ar trebui să plătiţi acele cotizaţii”.
APĂRAREA NAŢIONALĂ ŞI ROLUL SUA ÎN LUME
Retorica şi abordarea politică a lui Trump în afacerile mondiale sunt mai izolaţioniste din punct de vedere diplomatic, mai non-intervenţioniste din punct de vedere militar şi mai protecţioniste din punct de vedere economic decât au fost de la al Doilea Război Mondial.
Detaliile sunt mai complicate. El promite extinderea armatei, promite să protejeze cheltuielile Pentagonului de eforturile de austeritate şi propune un nou scut de apărare antirachetă – o idee veche din epoca Reagan a Războiului Rece.
Trump insistă, de asemenea, că poate pune capăt războiului Rusiei din Ucraina, fără să explice cum. El îşi rezumă abordarea printr-o altă frază a lui Reagan: „pace prin forţă”.
Dar el rămâne critic la adresa NATO şi a cadrelor militare americane de vârf. „Nu îi consider lideri”, a spus Trump despre oficialii Pentagonului pe care americanii „îi văd la televizor”.
De asemenea, el i-a lăudat în mod repetat pe lideri autoritari precum Viktor Orban din Ungaria şi Vladimir Putin din Rusia, notează AP.
