Liderul AUR, George Simion, consideră că furtul tezaurului dacic din Olanda este „o nouă dovadă a indolenţei autorităţilor române” şi un „atac direct la adresa istoriei şi identităţii noastre naţionale”. Simion reclamă că Ministerul român al Afacerilor Externe a reacţionat „lamentabil, fără vreo asumare clară” şi cere demisia ambasadorului româniei la Haga şi a „întregii conduceri a MAE”.
„Furtul comorilor din tezaurul dacic expuse la Muzeul de Stat din Olanda este un atac direct la adresa istoriei şi identităţii noastre naţionale. Pierderea unor artefacte inestimabile, cum este faimosul coif de la Coţofeneşti, demonstrează nu doar vulnerabilitatea patrimoniului nostru cultural, ci şi lipsa de interes a autorităţilor române în protejarea acestuia”, afirmă liderul AUR, George Simion.
În opinia acestuia, Ministerul Afacerilor Externe, sub conducerea lui Emil Hurezeanu, a reacţionat „lamentabil, fără vreo asumare clară şi fără nicio strategie reală pentru recuperarea obiectelor furate”. În acest context, Simion solicită „demisia de urgenţă a ambasadorului României la Haga şi a întregii conduceri MAE” pentru „eşecul total” în gestionarea „crizei”.
„În timp ce Olanda critică România pentru lipsa siguranţei la graniţe – motivul pentru care am şi fost ţinuţi la marginea Schengen-ului ani la rând – , vedem acum cum o ţară considerată un aşa-zis exemplu de securitate nu a fost capabilă să asigure protecţia unor exponate de o valoare inestimabilă. Dacă nici măcar un muzeu prestigios din vestul Europei nu poate asigura securitatea comorilor noastre, atunci cine ar trebui să o facă?”, se întreabă Simion.
Liderul AUR consdieră că această situaţie ar trebui să fie „un semnal de alarmă pentru autorităţile” române, care „ani la rând au ignorat investiţiile în cultură şi patrimoniu”.
„Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti stă de peste 20 ani închis pentru reparaţii interminabile, în timp ce relicve de o importanţă crucială pentru poporul nostru sunt plimbate prin lume, fără măsuri adecvate de protecţie. Nu este prima oară când România îşi pierde patrimoniul din cauza incompetenţei clasei politice. Moştenirea Gojdu a fost cedată pe tavă Ungariei, iar autorităţile noastre au stat neputincioase, incapabile să apere testamentul marelui filantrop român. Acum, ne confruntăm cu o nouă lovitură asupra identităţii naţionale, iar politicienii din fruntea ţării sunt mai preocupaţi de propriile interese decât de protejarea valorilor istorice ale României”, declară Simion.
Liderul AUR crede că este timpul ca guvernanţii „să se trezească din somnul cel de moarte şi să înceapă să lucreze pentru protejarea istoriei noastre, nu doar pentru a servi interesele străine”.
„AUR va continua să lupte pentru ca patrimoniul cultural al României să fie protejat şi respectat aşa cum se cuvine, iar această ruşine internaţională să nu se mai repete niciodată. Cultura şi istoria noastră trebuie apărate cu fermitate, iar cei responsabili pentru această pierdere trebuie să răspundă! România are nevoie de conducători patrioţi, nu de slugi care se ascund în momente critice!”, mai afirmă George Simion.
Potrivit sursei citate, printre cele mai importante piese prezentate în cadrul expoziţiei se regăsesc: tezaurele de aur din epoca bronzului şi prima epocă a fierului de la Perşinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmăşag, Sacoşul Mare, coiful de la Coţofeneşti, diadema de la Buneşti-Avereşti, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stânceşti, brăţările dacice din Sarmizegetusa Regia şi tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Soloneţu Nou, Bucureşti-Herăstrău, Senereuş şi Poiana Gorj.
Autorităţile au informat că, în urma exploziei de sâmbătă dimineaţă, din apropierea Muzeului Drents, din Assen (Ţările de Jos), care găzduieşte o expoziţie cu vechi obiecte dacice, un număr de exponate din expoziţie au fost furate de persoane încă neidentificate. MAE a precizat că au fost alertate ambasadele României în toate ţările vecine pentru a cere sprijin autorităţilor competente.
Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. Poliţiştii suspectează că furtul de la Muzeul Drents a fost o operaţiune planificată cu atenţie, iar anchetatorii caută acum filmările făcute de camerele de supraveghere şi adună relatări ale martorilor. De asemenea, Interpol a fost chemat să asiste în acest caz.
O delegaţie a statului român este aşteptată la muzeu, duminică, scrie presa olandeză. Jurnaliştii notează, citând un istoric, că în general astfel de obiecte sunt furate pentru a fi topite şi dau exemple similare, în care obiecte vechi, de mare valoare, nu au fost niciodată găsite.
Printre obiectele furate se numără trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, coiful de aur de la Coţofeneşti, care fusese prezentat în toate materialele promoţionale, dar este posibil ca şi alte obiecte să fi fost furate.
