Într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare, dna Meloni a spus că este suspectată că a ajutat și favorizat o crimă și delapidare în legătură cu cazul lui Osama Elmasry Njeem, cunoscut și sub numele de Osama Almasri Njeem.
Ea a adăugat că procurorii i-au plasat sub anchetă și pe ministrul justiției, Carlo Nordio, pe ministrul de interne Matteo Piantedosi și pe subsecretarul de cabinet pentru probleme de informații, Alfredo Mantovano.
La 18 ianuarie 2025, Camera preliminară I a Curții Penale Internaționale („CPI” sau „Curtea”), cu majoritate de voturi, a emis un mandat de arestare pe numele dlui Osama Elmasry Njeem, cunoscut și sub numele de Osama Almasri Njeem, în cadrul situației din Libia.
Dl Osama Elmasry Njeem, care ar fi fost responsabil de închisorile din Tripoli, unde mii de persoane au fost deținute pentru perioade îndelungate, este suspectat de crime împotriva umanității și crime de război, inclusiv omor, tortură, viol și violență sexuală, care ar fi fost comise în Libia începând din februarie 2015.
Camera a constatat că infracțiunile prevăzute în mandat au fost comise de dl Njeem personal, ordonate de acesta sau cu ajutorul său de către membri ai Forțelor speciale de descurajare – cunoscute și sub denumirea colocvială de RADA – (denumite în continuare „SDF/RADA”). Crimele au avut loc la închisoarea Mitiga, împotriva persoanelor încarcerate din motive religioase (cum ar fi faptul că sunt creștine sau atee); pentru faptul că erau percepute ca fiind contrare ideologiei religioase a SDF/RADA (de exemplu, suspectate de „comportament imoral” și homosexualitate); pentru presupusul lor sprijin sau afiliere la alte grupuri armate; în scopul constrângerii; sau o combinație a acestora.
În aceeași zi, grefa CPI, acționând în consultare și coordonare cu Biroul Procurorului și sub autoritatea Camerei, a înaintat o cerere de arestare a suspectului către șase state părți, inclusiv către Republica Italiană. Cererea Curții a fost transmisă prin canalele desemnate de fiecare stat și a fost precedată de consultări și coordonări prealabile cu fiecare stat pentru a asigura primirea corespunzătoare și punerea în aplicare ulterioară a cererii Curții. Curtea a transmis, de asemenea, informații în timp real care indicau posibila localizare și deplasare a suspectului prin spațiul Schengen european. În tandem, astfel cum prevede Statutul, Curtea a solicitat INTERPOL să emită o notificare roșie.
Suspectul a fost localizat în Torino, Italia, în primele ore ale zilei de duminică, 19 ianuarie 2025, și a fost arestat cu succes de către autoritățile italiene. Suspectul a fost reținut până la finalizarea procedurilor interne necesare legate de arestarea sa și de predarea sa către Curte.
În același timp, Curtea a continuat să colaboreze cu autoritățile italiene pentru a asigura executarea efectivă a tuturor măsurilor prevăzute de Statutul de la Roma pentru punerea în aplicare a cererii Curții. În acest context, grefa a reamintit, de asemenea, autorităților italiene că, în cazul în care identifică orice probleme care ar putea împiedica sau preveni executarea prezentei cereri de cooperare, acestea ar trebui să consulte Curtea fără întârziere pentru a rezolva problema.
La 21 ianuarie 2025, fără notificare prealabilă și fără consultarea Curții, domnul Osama Elmasry Njeem ar fi fost eliberat din arest și transportat înapoi în Libia. Curtea solicită și nu a obținut încă de la autorități verificări cu privire la măsurile care ar fi fost luate.
Context: Situația din Libia a fost deferită procurorului CPI de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite prin Rezoluția 1970 din 26 februarie 2011. La 3 martie 2011, procurorul a anunțat decizia de a deschide o anchetă privind situația din Libia. Alte șapte mandate de arestare ale CPI sunt încă în curs de executare în contextul acestei situații împotriva dlui Abdurahem Khalefa Abdurahem Elshgagi, dlui Makhlouf Makhlouf Arhoumah Doumah, dlui Nasser Muhammad Muftah Daou, dlui Mohamed Mohamed Al Salheen Salmi, dlui Abdelbari Ayyad Ramadan Al Shaqaqi, dlui Fathi Faraj Mohamed Salim Al Zinkal și dlui Saif Al-Islam Gaddafi.
