Ruperea unui cablu submarin de fibră optică între Letonia şi Suedia de la 26 ianuarie nu a fost cauzată de un sabotaj, anunţă luni procurorul suedez însărcinat cu dosarul, Mats Ljungqvist, care ridică confiscarea unei nave bulgare suspecte, relatează AFP.
”S-a stabilit că o combinaţie de condiţiile meteorologice, defecţiuni ale echipamentului şi erori de navigaţie au contribuit” la acest incident, subliniază într-un comunicat Mats Ljungqvist.
Sweden seized the ship “VEZHEN” which is suspected of sabotaging a Baltic Sea fiber-optic cable linking Sweden and Latvia. Latvia launched a criminal investigation. The ship is currently near the port of Karlskrona and is being watched by a Swedish patrol vessel.
— Conflict Dispatch (@ConflictDISP)
Suedia a imobilizat şi a urcat la bordul unei nave bulgare – ”Vejen” – în cadrul unei anchete cu privire la ”sabotaj agravant”.
CEO-ul companiei care oprează nava, Navigaţia Maritimă Bulgară (NaviBulgar), a negat că a fost vorba despre vreun act rău intenţionat.
”Ancheta arată de-aum în mod clar că nu este vorba despre un sabotaj”, atât cu ajutorul ”interogatoriilor, confiscărilor efectuate şi analizelor, cât şi al examenelor la locul incidentului”, declară Mats Ljungqvist.
Nava confiscată se află, cu toate acestea, la originea pagubelor produse acestui cablu, potrivit procurorului.
Ancheta continuă pentru a stabili dacă au fost comise şi alte infracţiuni în legătură cu acest incident.
În zorii lui 26 ianuarie, un cablu de fibră optică aparţinând Centrului Naţional de Radio şi Televiziune al Letoniei (LVRTC) care asigura o legătură între Insula suedeză Gotland şi oraşul leton Ventspils a fost rupt.
LVRTC anunţa că evaluările preliminare indicau ”factori externi”.
Norvegia a confiscat joi şi vineri o navă norvegiană – cu echipaj rus – suspectată de implicare în această degradare, după care a autorizat-o să plece pe mare, din cauza lipsei de probe, într-un context de atenţie sporită faţă de ameninţări ale unui ”război hibrid”.
Mai multe cabluri submarine au fost avariate sau rupte în ultimele luni, la Marea Baltică.
În urma unei îndesiri a acestor incidente, NATO anunţa în ianuarie lansarea unei misiuni de patrulare vizând protejarea acestor infrastructuri submarine sensibile.
Avioane, vapoare şi drone sunt trimise în prezent în număr mai mare şi mai regulat la Marea Baltică, în cadrul unei noi operaţiuni, denunită ”Santinela Balticii”.